9 definiții pentru infuza
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
INFUZA, infuzez, vb. I. Tranz. A turna apă clocotită peste o plantă medicinală pentru a obține o infuzie. – Din fr. infuser.
INFUZA, infuzez, vb. I. Tranz. A turna apă clocotită peste o plantă medicinală pentru a obține o infuzie. – Din fr. infuser.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
infuza vt [At: DA ms / Pzi: ~zez / E: fr infuser] 1 A introduce un lichid într-un corp. 2 A turna apă clocotită peste o plantă pentru a obține o infuzie. 3 A înmuia bețele de chibrit în parafină.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
INFUZA vb. I. tr. A turna apă fiartă peste o plantă medicinală pentru a obține o infuzie. [P.i. infuz. / < fr. infuser, cf. lat. infundere – a vărsa peste].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
INFUZA vb. tr. 1. a face o infuzie. 2. a face să pătrundă (un lichid) într-un corp. 3. (fig.) a comunica, a face să pătrundă. (< fr. infuser)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
A INFUZA ~ez tranz. (plante medicinale) A opări lăsând să se răcorească într-un vas închis (în vederea extragerii componenților activi). /<fr. infuser
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
*infuzéz v. tr. (d. infuz; fr. infuser). Torn, introduc: a infuza sînge în vinele cuĭva. Pun o substanță în apă ferbinte ca să se amestece cu ĭa: infuzez ceaĭ în apă ferbinte (fac ceaĭ).
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
infuza (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. infuzez, 3 infuzează; conj. prez. 1 sg. să infuzez, 3 să infuzeze
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
infuza (a ~) vb., ind. prez. 3 infuzează
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
infuza vb., ind. prez. 1 sg. infuzez, 3 sg. și pl. infuzează
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
verb (VT201) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
infuza, infuzezverb
- 1. A turna apă clocotită peste o plantă medicinală pentru a obține o infuzie. DEX '09 DEX '98 DN
- 2. A face să pătrundă (un lichid) într-un corp. MDN '00
- 3. A face să pătrundă. MDN '00sinonime: comunica
etimologie:
- infuser DEX '09 DEX '98 DN