opțiuni
  • info

4 definiții pentru indus (adj.)

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

INDUS, -Ă, induși, -se, adj., s. n. 1. Adj. (Despre fenomene fizice) Care este produs sau influențat de un alt proces fizic cu care evoluează concomitent. ♦ (Despre tensiuni electromotoare și curenți electrici) Care se produce prin inducție electromagnetică. 2. S. n. Parte componentă a unui sistem electromagnetic în care se produc tensiunile electromotoare induse de câmpul magnetic al inductorului. – V. induce.

INDUS, -Ă, induși, -se, adj., s. n. 1. Adj. (Despre fenomene fizice) Care este produs sau influențat de un alt proces fizic cu care evoluează concomitent. ♦ (Despre tensiuni electromotoare și curenți electrici) Care se produce prin inducție electromagnetică. 2. S. n. Parte componentă a unui sistem electromagnetic în care se produc tensiunile electromotoare induse de câmpul magnetic al inductorului. – V. induce.

indus, ~ă [At: CĂLINESCU, E. O. I, 109 / Pl: ~uși, ~e / E: induce] 1 a Care este împins sau îndemnat să facă un lucru. 2 a (Îla) ~ în eroare Înșelat. 3 a (Flz) Stabilit sau conchis prin inducție (1). 4 a (Fiz; d. tensiuni electromotoare și curenți electrici) Care se produce prin inducție (8) electromagnetică. 5-6 a (D. fenomene fizice) Care este (produs sau) influențat de un alt proces fizic cu care evoluează concomitent. 7 sn Parte componentă a unui sistem electromagnetic în care se produc tensiunile electromotoare induse de câmpul magnetic al inductorului.

INDUS, -Ă adj. (Despre un fenomen sau proces) Care este influențat sau produs de un stimul extern. // s.n. Parte a unei mașini electrice în care se produce, prin inducție, un curent electric. [După fr. induit].

INDUS, -Ă I. adj. (despre un fenomen sau proces) care este influențat sau produs de un stimul extern. ◊ (despre tensiuni electromotoare, curenți electrici) produs prin inducție (4). ◊ (mat.) operație (relație) ~ă = restricția unei operații (relații) la o submulțime stabilă a mulțimii sale. II. s. n. parte a unei mașini electrice în care se produce prin inducție un curent electric. (după fr. induit)

Intrare: indus (adj.)
indus1 (adj.) adjectiv
adjectiv (A4)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • indus
  • indusul
  • indusu‑
  • indusă
  • indusa
plural
  • induși
  • indușii
  • induse
  • indusele
genitiv-dativ singular
  • indus
  • indusului
  • induse
  • indusei
plural
  • induși
  • indușilor
  • induse
  • induselor
vocativ singular — —
plural — —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

indus, indusăadjectiv

  • 1. (Despre fenomene fizice) Care este produs sau influențat de un alt proces fizic cu care evoluează concomitent. DEX '09 DEX '98
    • diferențiere (Despre un fenomen sau proces) Care este influențat sau produs de un stimul extern. DN
    • 1.1. (Despre tensiuni electromotoare și curenți electrici) Care se produce prin inducție electromagnetică. DEX '09 DEX '98 MDN '00
    • 1.2. matematică Operație (sau relație) indusă = restricția unei operații (sau relații) la o submulțime stabilă a mulțimii sale. MDN '00
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.