17 definiții pentru importanță

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

IMPORTANȚĂ s. f. Faptul de a fi important, caracterul unui lucru important; însemnătate; semnificație. ◊ Loc. adv. Cu importanță = cu convingerea (nejustificată) că spune sau face ceva important; cu înfumurare. ◊ Expr. A-și da importanță = a se îngâmfa, a se crede om de seamă, superior. Plin de importanță = înfumurat, îngâmfat, încrezut. – Din fr. importance.

IMPORTANȚĂ s. f. Faptul de a fi important, caracterul unui lucru important; însemnătate; semnificație. ◊ Loc. adv. Cu importanță = cu convingerea (nejustificată) că spune sau face ceva important; cu înfumurare. ◊ Expr. A-și da importanță = a se îngâmfa, a se crede om de seamă, superior. Plin de importanță = înfumurat, îngâmfat, încrezut. – Din fr. importance.

importanță sf [At: (a. 1855) URICARIUL IV, 438 / V: ~ten~, ~tanție / Pl: ~țe / E: fr importance] 1 Însemnătate. 2 (D. persoane) Autoritate. 3-4 (Îlav) Cu ~ Cu convingerea (nejustificată) că spune sau face ceva important. 5 (Îe) A-și da ~ A se crede superior, comportându-se ca atare. 6 (Îla) Plin de ~ Îngâmfat.

IMPORTANȚĂ s. f. Faptul de a fi important, caracterul unui lucru important; însemnătate. N-am acordat faptului importanța pe care i-o dai tu. BARANGA, I. 189. Am publicat numai prin reviste. Numai fragmente fără importanță. C. PETRESCU, C. V. 71. Nu știu dacă vă dați seama de importanța gestului meu. SEBASTIAN, T. 120. Îmi pare foarte rău de pățania voastră, care, deși n-are importanță, totuși vă plictisește destul. CARAGIALE, O. VII 22. ◊ Loc. adv. Cu importanță = cu convingerea că spune (sau face) ceva important; dîndu-și aere. Adus, bade Ionică, făcu copilul cu importanță. REBREANU, I. 18. ◊ Expr. Plin de importanță = îngîmfat, încrezut. Deschise un carnet soios și, plin de importanță, începu să-și preumble privirile de la încărcătura pestriță a podului la carnet. V. ROM. aprilie 1954, 124. A-și da importanță = a-și da aere, a-și da ifose.

IMPORTANȚĂ s.f. Ceea ce face ca un lucru să prezinte mare interes, valoare, însemnătate. ◊ A-și da importanță = a se îngîmfa. [Cf. fr. importance, it. importanza].

IMPORTANȚĂ s. f. ceea ce face ca un lucru să prezinte mare interes, valoare, însemnătate. ♦ a-și da ~ = a se îngâmfa, a-și da aere de superioritate; plin de ~ = încrezut. (< fr. importance)

IMPORTANȚĂ f. 1) Caracter important; însemnătate. 2): A-și da ~ a-și da aere; a se crede om superior; a se îngâmfa. [G.-D. importanței] /<fr. importance, it. importanza

importanță f. 1. interesul, valoarea ce se dă unui lucru: afacere de înaltă importanță; 2. autoritate, influență de avere sau de pozițiune: locul său îi dă multă importanță în lume.

*importánță f., pl. e (d. important; fr. importance). Însemnătate, valoare, calitatea de a fi important: o informațiune de mare importanță. Autoritate, credit, influență: locu luĭ îĭ dă multă importanță.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

importanță s. f., g.-d. art. importanței

importanță s. f., g.-d. art. importanței

importanță s. f., g.-d. art. importanței

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

IMPORTANȚĂ s. 1. însemnătate, pondere, valoare. (Are o ~ redusă în ansamblu.) 2. însemnătate, valoare. (~ unei descoperiri.) 3. însemnătate, seriozitate, valoare. (~ contribuției sale.) 4. însemnătate, valoare, (fig.) preț. (~ cuvântului scris.) 5. însemnătate, semnificație, sens, valoare, (fig.) preț. (~ actului Unirii.) 6. însemnătate, solemnitate. (~ momentului.) 7. adâncime, însemnătate, profunzime, seriozitate. (~ prefacerilor survenite.)

IMPORTANȚĂ s. 1. însemnătate, pondere, valoare. (Are o ~ redusă în ansamblu.) 2. însemnătate, valoare. (~ unei descoperiri.) 3. însemnătate, seriozitate, valoare. (~ contribuției sale.) 4. însemnătate, valoare, (fig.) preț. (~ cuvîntului scris.) 5. însemnătate, semnificație, sens, valoare, (fig.) preț. (~ actului Unirii.) 6. însemnătate, solemnitate. (~ momentului.) 7. adîncime, însemnătate, profunzime, seriozitate. (~ prefacerilor survenite.)

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

IMPORTANȚĂ. Subst. Importanță, importanță primordială, însemnătate, semnificație, valoare, preț (fig.), greutate (fam.). Prioritate, întîietate, primat, actualitate, stringență (livr.); precădere, pondere, preponderență, primordialitate, predominare, predominație, predominanță (rar), predomnire (înv.), urgență. Problemă vitală. Punct crucial, punct cardinal (fig.), răspîntie (fig.), moment hotărîtor, moment de răscruce; piatră unghiulară (fig.). Adj. Important, de primă importanță, primordial, prioritar, de prim ordin, însemnat, însemnător (înv.), de seamă, semnificativ, capital, de căpetenie, major, de bază, fundamental, vital, principal, de fond, de prim rang, de prima mînă, de mare interes, de excepție, de prima mărime, de frunte, suprem, cardinal, crucial, hotărîtor. Actual, stringent (livr.), urgent, la ordinea zilei, preponderent, precumpănitor, predominant, predominator (rar), predomnitor (înv.), dominant. Valoros, de valoare, prețios, de preț, neprețuit. Vb. A avea importanță, a fi important, a însemna (ceva), a prețui (mult), a valora, a semnifica (ceva), a avea o semnificație deosebită, a cîntări mult, a avea greutate, a avea pondere, a juca un rol hotărîtor; a prima (livr.), a predomina, a domina, a precumpăni, a prepondera (livr.); a fi pe primul plan, a avea întîietate, a fi (a sta) în centrul atenției. V. necesitate, reputație, superlative.

Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

Last but not least (engl. „Ultima, dar nu cea din urmă – ca importanță”) – expresie folosită numai în original, deoarece nu se poate traduce în nici o altă limbă jocul de cuvinte (last-least), pe care l-a făcut Shakespeare în tragedia Iuliu Cezar (act. III, sc. 1). După o înșiruire de argumente, înainte de a invoca ultimul, se atrage atenția prin last but not least că, deși spus la urmă, el nu este argumentul cel mai puțin important. În ultima pagină a Memoriilor, artista Agatha Bîrsescu scria: „Și acum, last not least, țin să exprim sincera mea amiciție și recunoștință”... prietenilor care au îndemnat-o să-și aștearnă amintirile pe hîrtie. LIT.

Intrare: importanță
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • importanță
  • importanța
plural
genitiv-dativ singular
  • importanțe
  • importanței
plural
vocativ singular
plural
importanție
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
importență
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

importanțăsubstantiv feminin

  • 1. Faptul de a fi important, caracterul unui lucru important. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    • format_quote N-am acordat faptului importanța pe care i-o dai tu. BARANGA, I. 189. DLRLC
    • format_quote Am publicat numai prin reviste. Numai fragmente fără importanță. C. PETRESCU, C. V. 71. DLRLC
    • format_quote Nu știu dacă vă dați seama de importanța gestului meu. SEBASTIAN, T. 120. DLRLC
    • format_quote Îmi pare foarte rău de pățania voastră, care, deși n-are importanță, totuși vă plictisește destul. CARAGIALE, O. VII 22. DLRLC
    • chat_bubble locuțiune adverbială Cu importanță = cu convingerea (nejustificată) că spune sau face ceva important; cu înfumurare. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Adus, bade Ionică, făcu copilul cu importanță. REBREANU, I. 18. DLRLC
    • chat_bubble A-și da importanță = a se îngâmfa, a se crede om de seamă, superior. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    • chat_bubble Plin de importanță = încrezut, înfumurat, îngâmfat. DEX '09 DEX '98 DLRLC MDN '00
      • format_quote Deschise un carnet soios și, plin de importanță, începu să-și preumble privirile de la încărcătura pestriță a podului la carnet. V. ROM. aprilie 1954, 124. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.