O definiție pentru fârtățel

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

fârtățel, fârtăței, s.m. (pop.) soțior, frățior.

Intrare: fârtățel
fârtățel substantiv masculin
substantiv masculin (M12)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • fârtățel
  • fârtățelul
  • fârtățelu‑
plural
  • fârtăței
  • fârtățeii
genitiv-dativ singular
  • fârtățel
  • fârtățelului
plural
  • fârtăței
  • fârtățeilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)