18 definiții pentru editor (persoană)

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

EDITOR, -OARE, editori, -oare, s. m. și f. Persoană (fizică sau juridică) având sarcina de a edita o carte, o revistă etc. – Din fr. éditeur, lat. editor.

editor, ~oare [At: HELIADE, D. J. 181/6 / V: (îvr) ~ter sm / Pl: ~i, ~oare / E: fr éditeur, lat editor] 1 Persoană care stabilește, pe baza unei cercetări amănunțite, forma unui text în vederea publicării (cu adnotări critice și explicative). 2 Persoană care îngrijește apariția unei opere. 3 Persoană care tipărește și difuzează o carte, o publicație etc. 4 Persoană care organiza, în Roma antică, jocuri, spectacole etc. corectat(ă)

EDITOR, -OARE, editori, -oare, s. m. și f. Persoană care editează o operă. – Din fr. éditeur, lat. editor, -oris.

EDITOR, -OARE, editori, -oare, s. m. și f. 1. Persoană care se ocupă cu stabilirea textului, adnotarea și publicarea operelor unui autor. Kogălniceanu este primul editor al letopisețelor romînești. 2. Persoană care se ocupă cu tipărirea și difuzarea unor opere.

EDITOR, -OARE s.m. și f. Cel care se ocupă cu editarea cărților, a revistelor etc. [< fr. éditeur].

EDITOR, -OARE I. s. m. f. 1. persoană, societate care editează cărți, reviste etc. ◊ persoană care pregătește publicarea unor texte, o emisiune de televiziune etc. 2. cel care efectuează editarea programelor pe un ordinator. II. s. n. (inform.) parte a unui calculator care face editarea programelor (4). (< fr. éditeur, lat. editor)

EDITOR ~i m. Persoană specializată în editarea publicațiilor (cărți, reviste etc.). /<fr. éditeur, lat. editor, ~oris

*editór, -oáre f. (lat. éditor, -óris, d. éditus, part. d. é-dere, a scoate, a emite, compus ca și vén-dere. V. vînd). Care editează: librar editor.

editor-critic s. m. Critic care conduce o editură ◊ „Așadar, nu editor-critic cu orice preț, ci un editor cultivat, onest și cu autoritate profesională în meseria pe care o exercită.” R.l. 15 VIII 77 p. 2 (din editor + critic)

librar-editor s. m. Librar care este și editor ◊ „Fondată în martie 1895 de către D.S., scriitor și folclorist, și C.M., librar-editor, «Biblioteca pentru toți» s-a impus unui mare public cititor din țara noastră.” Luc. 7 IV 73 p. 9. ◊ „Familia îndurerată anunță încetarea din viață a celui ce a fost G.N.C., fost librar-editor din Brașov.” R.l. 11 VI 74 p. 4 (din librar + editor)

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

!editor (de carte)/editor (TV) s. m., pl. editori/editori; abr. ed.

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

EDITÓR, -OÁRE (< fr.) s. m. și f. 1. Persoană (fizică sau juridică) care se ocupă cu editarea cărților, a revistelor etc. 2. (INFORM.) E. de legături = program de sistem utilizat pentru legarea mai multor module-obiect, provenite din una sau mai multe translatări. E. de program = program care realizează, pe baza unor comenzi, editarea unui program-sursă. E. de texte = program care poate realiza formarea sau modificarea oricărui text, inclusiv textul programelor-sursă.

Intrare: editor (persoană)
  • pronunție: editor, editor
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOOM 3
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • editor
  • editorul
  • editoru‑
plural
  • editori
  • editorii
genitiv-dativ singular
  • editor
  • editorului
plural
  • editori
  • editorilor
vocativ singular
  • editorule
plural
  • editorilor
substantiv masculin (M1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • editer
  • editerul
plural
  • editeri
  • editerii
genitiv-dativ singular
  • editer
  • editerului
plural
  • editeri
  • editerilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

editor, editorisubstantiv masculin
editoare, editoaresubstantiv feminin

  • 1. Persoană (fizică sau juridică) având sarcina de a edita o carte, o revistă etc. DEX '09 DLRLC DN
    sinonime: librar
    • format_quote Kogălniceanu este primul editor al letopisețelor românești. DLRLC
  • 2. Persoană care pregătește o emisiune de televiziune etc. MDN '00
  • 3. Persoană care efectuează editarea programelor pe un ordinator. MDN '00
  • comentariu abreviere ed. DOOM 3
  • comentariu Accentuarea pe o se folosește în domeniul literar, iar accetuarea pe i se folosește în domeniul TV. DOOM 3
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.