8 definiții pentru devansare
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
DEVANSARE, devansări, s. f. Faptul de a devansa. – V. devansa.
DEVANSARE, devansări, s. f. Faptul de a devansa. – V. devansa.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de IoanSoleriu
- acțiuni
devansare sf [At: CONTEMP., S. II, 1975, nr. 1501, 1/3 / Pl: ~sări / E: devansa] 1 Depășire. 2 Desfășurare (a unei acțiuni sau a unui eveniment) mai devreme decât era stabilit sau firesc Si: devans (2), grăbire.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
DEVANSARE s.f. Acțiunea de a devansa și rezultatul ei; devans. [< devansa].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
devansare s. f., g.-d. art. devansării; pl. devansări
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
devansare s. f., g.-d. art. devansării; pl. devansări
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
devansare s. f., g.-d. art. devansării; pl. devansări
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
DEVANSARE s. 1. v. depășire. 2. v. grăbire.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
DEVANSARE s. 1. depășire, întrecere. (~ cuiva în mers.) 2. grăbire. (~ muncilor agricole.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
| substantiv feminin (F113) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
devansare, devansărisubstantiv feminin
etimologie:
- devansa DEX '09 DEX '98 DN
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.