13 definiții pentru comeseană

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

COMESEAN, -Ă, comeseni, -e, s. m. și f. Persoană care stă la masă împreună cu altcineva, care mănâncă la o masă comună; conviv. [Var.: conmesean, -ă s. m. și f.] – Co- + mesean (după fr. commensal).

COMESEAN, -Ă, comeseni, -e, s. m. și f. Persoană care stă la masă împreună cu altcineva, care mănâncă la o masă comună; conviv. [Var.: conmesean, -ă s. m. și f.] – Co- + mesean (după fr. commensal).

CONMESEAN, -Ă s. m. și f. v. comesean.

CONMESEAN, -Ă s. m. și f. v. comesean.

COMESEAN, -Ă, comeseni, -e, s. m. și f. Persoană care ia masa împreună cu altul, care mănîncă la aceeași masă cu alții; conviv. Femeile din stradă nu auzeau ce spune și nu auzeau nici zgomotul bătăilor din palme ale comesenilor care, din cînd în cînd, mușcau dintr-un măr sau duceau la gură un pahar. PAS, Z. IV 61. Cade-o trîmbă luminoasă Ce-nfășoară comesenii într-un nimb strălucitor. MACEDONSKI, O. I 103. – Variantă: conmesean, -ă[1] (GALACTION, O. I 341) s. m. și f. modificată

  1. În original conmesan, -ă, dar niciuna din forme nu are intrare separată. Considerăm corectă doar forma conmesean, -ă, consemnată și de alte dicționare. — gall

COMESAN, -Ă s.m. și f. v. comesean.

COMESEAN, -Ă s.m. și f. Cel care stă la masă împreună cu altcineva, care mănîncă la o masă comună; conviv. [Pl. -eni, -ene, var. comesan s.m.f. / < co- + mesean, după fr. comensal].

COMESEAN, -Ă s. m. f. cel care mănâncă la aceeași masă împreună cu alții; conviv. (< co- + mesean)

COMESEAN ~eană (~eni, ~ene) m. și f. Fiecare dintre două sau mai multe persoane care stau la masă împreună, considerate în raport una față de alta. /co- + mesean

*comeseán, -că s., pl. enĭ, ence (com și mesean). Mesean.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

comesea s. f., g.-d. art. comesenei; pl. comesene

comesea s. f., g.-d. art. comesenei; pl. comesene

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

COMESEAN s. (livr.) conviv, (rar) comensal.

COMESEAN s. (livr.) conviv, (rar) comensal.

Intrare: comeseană
comeseană substantiv feminin
substantiv feminin (F12)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • comesea
  • comeseana
plural
  • comesene
  • comesenele
genitiv-dativ singular
  • comesene
  • comesenei
plural
  • comesene
  • comesenelor
vocativ singular
plural
conmeseană substantiv feminin
substantiv feminin (F12)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • conmesea
  • conmeseana
plural
  • conmesene
  • conmesenele
genitiv-dativ singular
  • conmesene
  • conmesenei
plural
  • conmesene
  • conmesenelor
vocativ singular
plural
comesană substantiv feminin
substantiv feminin (F17)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • comesa
  • comesan‑
  • comesana
plural
  • comesene
  • comesenele
genitiv-dativ singular
  • comesene
  • comesenei
plural
  • comesene
  • comesenelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

comesean, comesenisubstantiv masculin
comesea, comesenesubstantiv feminin

  • 1. Persoană care stă la masă împreună cu altcineva, care mănâncă la o masă comună. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    • format_quote Femeile din stradă nu auzeau ce spune și nu auzeau nici zgomotul bătăilor din palme ale comesenilor care, din cînd în cînd, mușcau dintr-un măr sau duceau la gură un pahar. PAS, Z. IV 61. DLRLC
    • format_quote Cade-o trîmbă luminoasă Ce-nfășoară comesenii într-un nimb strălucitor. MACEDONSKI, O. I 103. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.