6 definiții pentru confrățesc
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
CONFRĂȚESC, -EASCĂ, confrățești, adj. (Neobișnuit) De confrate. – Confrate + suf. -esc.
CONFRĂȚESC, -EASCĂ, confrățești, adj. (Neobișnuit) De confrate. – Confrate + suf. -esc.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de ana_zecheru
- acțiuni
confrățesc, ~ească a [At: C. PETRESCU, C. V. 306 / Pl: ~ești / E: confrate + ~esc] 1 Care aparține confratelui (1). 2 Care provine de la confrate (1). 3 Referitor la confrate (2). 4 Specific confratelui (2).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
CONFRĂȚESC, -EASCĂ, confrățești, adj. (Neobișnuit) De confrate. N-au de împărțit nimic cu mine... iar veselia lor nu-i spurcată de nici un rînjet confrățesc. C. PETRESCU, C. V. 306.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
confrățesc (rar) adj. m., f. confrățească; pl. m. și f. confrățești
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
confrățesc (rar) adj. m., f. confrățească; pl. m. și f. confrățești
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
confrățesc adj. → frățesc
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
| adjectiv (A81) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| vocativ | singular | — | — | ||
| plural | — | — | |||
confrățesc, confrățeascăadjectiv
- 1. De confrate. DEX '09 DLRLC
- N-au de împărțit nimic cu mine... iar veselia lor nu-i spurcată de nici un rînjet confrățesc. C. PETRESCU, C. V. 306. DLRLC
-
etimologie:
- Confrate + sufix -esc. DEX '98 DEX '09
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.