14 definiții pentru comisură

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

COMISURĂ, comisuri, s. f. 1. Punct de unire a două formațiuni anatomice. Comisura buzelor. Comisura pleoapelor. 2. Fascicul de fibre nervoase care unește două regiuni simetrice ale emisferelor cerebrale sau ale altor segmente din sistemul nervos central. – Din fr. commissure, lat. commissura.

comisu sf [At: LM / Pl: ~ri / E: lat commissura, -ae] (Ant) 1 Punct de unire a două părți anatomice. 2 Fascicul de fibre nervoase care unește două regiuni simetrice ale emisferelor cerebrale sau ale altor segmente din sistemul nervos central.

COMISURĂ, comisuri, s. f. 1. Punct de unire a două părți anatomice. Comisura buzelor. Comisura pleoapelor. 2. Fascicul de fibre nervoase care unește două regiuni simetrice ale emisferelor cerebrale sau ale altor segmente din sistemul nervos central. – Din fr. commissure, lat. commissura.

COMISURĂ, comisuri, s. f. Locul unde se împreună două părți ale unui organ sau ale corpului; încheietură, legătură. Comisura capului cu corpul.

COMISU s.f. 1. Loc unde se reunesc două părți ale unui organ sau ale corpului; legătură, încheietură. 2. Fascicul de fibre nervoase care unește două regiuni simetrice ale emisferelor cerebrale. [< fr. commissure, cf. lat. commissura].

COMISU s. f. 1. punct de unire a două formații anatomice. 2. fascicul de fibre nervoase care unește două regiuni simetrice ale emisferelor cerebrale. 3. (constr.) legătură între pietre. (< fr. commissure, lat. commissura)

COMISURĂ ~i f. Loc unde se unesc două părți ale unei formații anatomice. ~a buzelor. ~a pleoapelor. /<fr. commissure

comisură f. Anat. punctul de unire a unor părți ale corpului: comisura buzelor.

*comisúră f., pl. ĭ (lat. commissura, d. committere, a uni. V. comit). Anat. Punctu de unire a unor părțĭ ale corpuluĭ: comisura buzelor.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

comisu s. f., g.-d. art. comisurii; pl. comisuri

comisu s. f., g.-d. art. comisurii; pl. comisuri

comisu s. f., g.-d. art. comisurii; pl. comisuri

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

COMISU s. (ANAT.) colțul gurii.

Intrare: comisură
comisură substantiv feminin
substantiv feminin (F43)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • comisu
  • comisura
plural
  • comisuri
  • comisurile
genitiv-dativ singular
  • comisuri
  • comisurii
plural
  • comisuri
  • comisurilor
vocativ singular
plural
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

comisu, comisurisubstantiv feminin

  • 1. Punct de unire a două formațiuni anatomice. DEX '09 DLRLC DN
    • format_quote Comisura buzelor. Comisura pleoapelor. DEX '09
    • format_quote Comisura capului cu corpul. DLRLC
  • 2. Fascicul de fibre nervoase care unește două regiuni simetrice ale emisferelor cerebrale sau ale altor segmente din sistemul nervos central. DEX '09 DEX '98 DN
  • 3. construcții Legătură între pietre. MDN '00
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.