23 de definiții pentru ciohodar

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

CIOHODAR, ciohodari, s. m. Slujbaș la curtea domnească din Țara Românească și Moldova având obligația să îngrijească de încălțămintea domnului sau îndeplinind funcția de lacheu al acestuia. – Din tc. çuhadar.

CIOHODAR, ciohodari, s. m. Slujbaș la curtea domnească din Țara Românească și Moldova având obligația să îngrijească de încălțămintea domnului sau îndeplinind funcția de lacheu al acestuia. – Din tc. çuhadar.

ciohodar sm [At: N. COSTIN, ap. LET. II, 85 / V: duh~, cili~, ~hdar, ciod~, ~-aga, ~-bașa / Pl: ~i / E: tc çokadar „lacheu”] (Înv) 1 Slugă la un demnitar turc. 2 Sol al Porții. 3 Paznic. 4 (Rar) Slujbaș care îngrijea de încălțămintea domnului și a curții Si: cizmar, pantofar. 5 Slujitor domnesc. 6 Camerier. 7 Lacheu al palatului.

CIOHODAR, ciohodari, s. m. (În orînduirea feudală din Țările Romîne) Slujbaș cu diferite atribuții pe lîngă domnitorii romîni; cămăraș. Ce-i «ciohodar», mamă Dumitră?Ei, ce să fie? Un ciohodar, un slujitor domnesc. VLAHUȚĂ, CL. 111. Măciucă... îmi zise încet: Trimite-mi sus patru ciohodari. GHICA, S. A. 53. Doi ciohodari pe capră, doi în coadă și alți șase împrejurul caretei. FILIMON, C. 312. Voi, nouă portari, ’Nchideți nouă porți, Nouă ciohodari, Tăiați nouă frați Din cei nouă brazi, Cu vătaful zece, Care mi-i întrece. TEODORESCU, F. F. 51.

CIOHODAR ~i m. (în Moldova medievală) 1) Dregător la curtea domnească care avea în grijă încălțămintea domnului. 2) Slugă la turci care însoțea pe demnitari. [Sil. cio-ho-] /<turc. çuhadar

CIOHODAR s. m. (Mold., ȚR)1 1. Slugă la un vizir sau la un pașă. A: Rămas-au hanul cu tătarii și pașa numai cu ciohodarii. AXINTE URICARIUL. Îndată au poruncit vezirul acelor doi ciohodari. H 1771, 97v cf. PSEUDO-MUSTE; IM 1754, 10v; PSEUDO-E. KOGĂLNICEANU; H 17792, 86v. B: Avea lîngă dînsul sașe ciohodari, iară în cojoace îmbrăcați. IM 1730, 16r. 2. Slujitor domnesc, lacheu al palatului. A: L-au pus în caretă domnească cu șase cai și cu ciohodari. PSEUDO-E. KOGĂLNICEANU; cf. AXINTE URICARIUL; GHE0RGACHI. B: Să-i lase numai cămăraș si cihodariu, iar alt grec lîngă el nu-i mai trebuie. ANON. CANTAC.; cf. LEX. 1683, 57v. Variante: cihodar(iu) (AXINTE URICARIUL; ANON. CANTAC.), ciohdar (AXINTE URICARIUL), ciuhodar (PSEUDO-E. KOGĂLNICEANU; H 17792, 86v). Etimologie: tc. çuhadar.

ciohodar n. odinioară: 1. mai marele peste încălțămintele Domnului: își făcuse meseria de ciohodar în curtea acestui principe FIL.; baș-ciohodar, întâiul camerier al palatului; 2. servitori cari însoțeau pe înalții dregători la Turci; 3, slugă domnească, lacheu al palatului: trimite-mi sus patru ciohodari GHICA. [Turc ČOHADAR].

cĭohodár m. (turc. čohadar, čokadar, d. čoha, čoka, postav, adică „acela care e îmbrăcat cu postavu stăpînuluĭ”). Vechĭ. Lacheŭ care îngrijea de încălțămintea domnuluĭ. Lacheŭ care-ĭ escorta pe înalțiĭ funcționarĭ la Turcĭ. Baș-cĭohodar, șefu lacheilor. – Și cih- și cĭŭh-.

ici-ciohodar m. od. îngrijitorul încăltămintelor lui Vodă (numit obișnuit ciohodar). [Turc. IČ ČOHODAR, slugă din năuntru].

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

ciohodar s. m., pl. ciohodari

Dicționare etimologice

Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

ciohodar (ciohodari), s. m.1. În Turcia, servitor al Marelui Vizir sau al unui pașă. – 2. Camerier, slujbaș la curtea domnească avînd obligația să se îngrijească de îmbrăcăminte. – 3. Camerier, lacheu, servitor. Tc. çohadar (Șeineanu, II, 130). – Der. baș-ciohodar sau ciohodar-aga, s. m. (camerierul principal al sultanului); ciohădărit, s. n. (contribuție de un leu pe an pe care o plăteau toți pantofarii; era renta camerierului principal al Domnului).

Intrare: ciohodar
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ciohodar
  • ciohodarul
  • ciohodaru‑
plural
  • ciohodari
  • ciohodarii
genitiv-dativ singular
  • ciohodar
  • ciohodarului
plural
  • ciohodari
  • ciohodarilor
vocativ singular
  • ciohodarule
  • ciohodare
plural
  • ciohodarilor
cihodar
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
ciuhodar
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
ciohodar-bașa
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
ciohdar
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
ciodar
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

ciohodar, ciohodarisubstantiv masculin

  • 1. Slujbaș la curtea domnească din Țara Românească și Moldova având obligația să îngrijească de încălțămintea domnului sau îndeplinind funcția de lacheu al acestuia. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: cămăraș
    • format_quote Ce-i «ciohodar», mamă Dumitră? – Ei, ce să fie? Un ciohodar, un slujitor domnesc. VLAHUȚĂ, CL. 111. DLRLC
    • format_quote Măciucă... îmi zise încet: Trimite-mi sus patru ciohodari. GHICA, S. A. 53. DLRLC
    • format_quote Doi ciohodari pe capră, doi în coadă și alți șase împrejurul caretei. FILIMON, C. 312. DLRLC
    • format_quote Voi, nouă portari, ’Nchideți nouă porți, Nouă ciohodari, Tăiați nouă frați Din cei nouă brazi, Cu vătaful zece, Care mi-i întrece. TEODORESCU, F. F. 51. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.