8 definiții pentru cerime
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
cerime sf [At: LIUBA-IANA, M. 96 / V: cerim, cerin / E: srb čerjen] 1 (Reg) Tavan. 2 (Reg; spc) Tavan al galeriilor din mine. 3 (Fig) Boltă cerească.
ceríme și -íne f. (sîrb. čèrjen, bolta cuptoruluĭ. Bern. 1, 146). Tavan (la casă orĭ la mină): a căzut un bolovan de pe cerime și ĭ-a spart țeasta (Agrb. Înt. 163).
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
cerim sn vz cerime
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
cerin s vz cerime
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
cirine sf vz cerime
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare etimologice
Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
cerime (cerimi), s. f. – 1. Acoperiș. – 2. Cuptor. – 3. Acoperișul galeriilor de mină. Sb. čerjen, cu schimbare de suf. (DAR). În Banat și Trans.
- sursa: DER (1958-1966)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
cerime s.f. (reg.) 1. plafon, tavan; acoperiș. 2. bolta cerească.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare enciclopedice
Definiții enciclopedice
cerime s. f. Denumire folosită în vechile scrieri, păstrată până azi în mediile populare (în special în Banat), pentru boltă, în special pentru bolta naosului; fig. boltă cerească [Var.: cerim s. n.] – Din scr. čerjen.
- sursa: D.Religios (1994)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
substantiv feminin (F107) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |