13 definiții pentru ceanac

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

CEANAC, ceanace, s. n. (Reg.) Strachină mare (de lut sau de lemn). – Din tc. çanak.

CEANAC, ceanace, s. n. (Reg.) Strachină mare (de lut sau de lemn). – Din tc. çanak.

ceanac sn [At: COSTINESCU / V: cenac / Pl: ~uri / E: tc çanaq] (Reg) 1 Vas mare de pământ sau de lemn, smălțuit pe dinăuntru, în parte și pe dinafară, în care se ține mâncare pentru mai multe persoane. 2 Conținut al unui ceanac (2). 3 Vasul împreună cu conținutul. 4 Strachină în care se pun bucatele pe masă. 5 Conținut al unui ceanac (4). 6 Vasul împreună cu conținutul. 7 Vas în care se gătesc bucatele. 8 Conținut al unui ceanac (7). 9 Vasul împreună cu conținutul. 10 (Spc) Strachină mai mare, cu marginile întoarse înăuntru, pentru coacerea unor mâncăruri în țest. 11 Conținut al unui ceanac (10). 12 Strachină împreună cu conținutul. 13 Blid. 14 Conținut al unui blid (13). 15 Vasul împreună cu conținutul. 16 Castron. 17 Conținut al unui castron (1). 18 Vasul împreună cu conținutul.

CEANAC, ceanace, s. n. (Regional) Strachină mare (de lut ars și smălțuit sau de lemn). Maria îi pregătea un ceanac cu lapte cu cafea. DEMETRESCU, la TDRG. – Variantă: cenac s. n.

CEANAC, ceanace, s. n. (Reg.) Strachină mare (de lut sau de lemn). – Tc. çanak.

ceanac n. strachină mai mică cu interiorul smălțuit: un ceanac de lapte. [Turc. ČANAK].

ceanác și cenac n., pl. e (turc. čanak; ngr. tsanáki, alb. sîrb. čanak, ung. csanak). Sud. Strachină mare care se întrebuințează în popor în loc de castron de adus cĭorba la masă.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

ceanac (reg.) s. n., pl. ceanace

ceanac s. n. (sil. cea-), pl. ceanace

Dicționare etimologice

Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

ceanac (-enace), s. n. – Lighean. Tc. çanak (Cihac, II, 559; Roesler 607; Șeineanu, II, 122; Meyer 142; Lokotsch 391; Ronzevalle 74), cf. ngr. τσανάϰι, alb. tšanak. Cuvîntul exista și în cuman. čanak (cf. Kuun 124). Pascu, I, 189, a încercat să-l explice prin tc. çini (cf. cinie), cu suf. -ac.

Intrare: ceanac
substantiv neutru (N2)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ceanac
  • ceanacul
  • ceanacu‑
plural
  • ceanace
  • ceanacele
genitiv-dativ singular
  • ceanac
  • ceanacului
plural
  • ceanace
  • ceanacelor
vocativ singular
plural
substantiv neutru (N24)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • cenac
  • cenacul
plural
  • cenacuri
  • cenacurile
genitiv-dativ singular
  • cenac
  • cenacului
plural
  • cenacuri
  • cenacurilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

ceanac, ceanacesubstantiv neutru

  • 1. regional Strachină mare (de lut sau de lemn). DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Maria îi pregătea un ceanac cu lapte cu cafea. DEMETRESCU, la TDRG. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.