3 definiții pentru caraliu
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
+caraliu (arg., fam.) s. m., pl. caralii, art. caraliii (desp. -li-ii)
Dicționare de argou
Explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.
caraliu, caralii s. m. polițist.
- sursa: Argou (2007)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
caraliu-șef s. m. sg. ministru de interne.
- sursa: Argou (2007)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Intrare: caraliu
caraliu substantiv masculin
substantiv masculin (M69) Surse flexiune: DOOM 3 | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)