O definiție pentru bun (pref.)

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

BUN-, v. BUNO-.~odonte (v. -odont), adj., s. n. pl., 1. adj., Cu coroana molarilor mamelonată și formată din tuberculi conici. 2. s. n. pl., Grupe de mamifere omnivore artiodactile, cu coroana molarilor mamelonată și constituită din tuberculi conici izolați.

Intrare: bun (pref.)
prefix (I7-P)
  • bun