2 definiții pentru boroacă
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
boroacă sf [At: BĂCESCU, P. 113 / Pl: ~ace / E: nct] (Iht) Guvid (Gobius).
Dicționare etimologice
Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
boroacă (boroace), s. f. – Tumoare, umflătură. Lat. verruca (Densusianu, GS, VII, 175). Cuvînt rar pe care personal nu îl cunoaștem.
- sursa: DER (1958-1966)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Intrare: boroacă
boroacă substantiv feminin
| substantiv feminin (F4) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||