15 definiții pentru amănunțit (adj.)

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

AMĂNUNȚIT2, -Ă, amănunțiți, -te, adj. Care cuprinde multe amănunte; detaliat; (înv.) amănunt. ♦ (Adverbial) În amănunt. – V. amănunți.

amănunțit2, ~ă a [At: I. IONESCU, C. 34 / V: amăru~ / Pl: iți, ~e / E: amănunți] 1 a (Agr) Afânat. 2-3 a, av Detaliat.

AMĂNUNȚIT, AMĂRUNȚIT I. adj. 1 p. AMĂNUNȚI...: de va fi fața ogorului foarte amărunțită și înfoiată (ION.) 2 Cu toate amănuntele, ținînd seamă de cele mai mici amănunte: mi-a făcut o descriere ~ă a locurilor pe care le-a vizitat. II. adv. Cu de-amănuntul: să-mi povestești toate ~. III. sbst. Faptul de a amănunți.

AMĂNUNȚIT2, -Ă, amărunțiți, -te, adj. Care cuprinde multe amănunte; detaliat; (înv.) amănunt. ♦ (Adverbial) În amănunt. – V. amănunți.

AMĂNUNȚIT2, -Ă, amănunțiți, -te, adj. Care cuprinde multe amănunte; detaliat. Norme amănunțite de aplicare a legilor. **- (Adverbial) Cu amănuntul, în amănunt, pînă în cele mai mici amănunte. A povesti amănunțit.

AMĂNUNȚIT2, -Ă, amărunțiți, -te, adj. Care cuprinde multe amănunte; detaliat. ♦ (Adverbial) În amănunt. – V. amănunți.

AMĂNUNȚIT1 adv. Până la cele mai mici amănunte; cu de amănuntul; în amănunt. A povesti ~. /v. a amănunți

AMĂNUNȚIT2 ~tă (~ți, ~te) Care cuprinde amănunte; detaliat. Expunere ~tă. /v. a amănunți

amănunțit, -ă adj. Cu amănunte, în amănunte, detaliat: povestire amănunțită. Adv. Cu de-a mănuntu: a descrie amănunțit.

amărunțit2, ~ă a vz amănunțit2

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

amănunțit1 adj. m., pl. amănunțiți; f. amănunți, pl. amănunțite

amănunțit1 adj. m., pl. amănunțiți; f. amănunțită, pl. amănunțite

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

AMĂNUNȚIT adj., adv. 1. adj. amplu, detaliat, dezvoltat, (înv.) amănunt. (O relatare ~; un plan ~.) 2. adj. atent, meticulos, migălos, minuțios, riguros, scrupulos, serios, (înv.) scump. (O cercetare ~ a faptelor.) 3. adv. atent, îndeaproape. (Cercetează ~ lucrurile.)

AMĂNUNȚIT adj., adv. 1. adj. amplu, detaliat, dezvoltat, (înv.) amănunt. (O relatare ~; un plan ~.) 2. adj. atent, meticulos, migălos, minuțios, riguros, scrupulos, serios, (înv.) scump. (O cercetare ~ a faptelor.) 3. adv. atent, îndeaproape. (Cercetează ~ lucrurile.)

Amănunțit ≠ concis, laconic, lapidar, succint, sumar

Intrare: amănunțit (adj.)
amănunțit1 (adj.) adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • amănunțit
  • amănunțitul
  • amănunțitu‑
  • amănunți
  • amănunțita
plural
  • amănunțiți
  • amănunțiții
  • amănunțite
  • amănunțitele
genitiv-dativ singular
  • amănunțit
  • amănunțitului
  • amănunțite
  • amănunțitei
plural
  • amănunțiți
  • amănunțiților
  • amănunțite
  • amănunțitelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

amănunțit, amănunțiadjectiv

etimologie:
  • vezi amănunți DEX '09 DEX '98 DLRM NODEX

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.