7 definiții pentru afumare

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

AFUMARE, afumări, s. f. Acțiunea de a (se) afuma.V. afuma.

AFUMARE, afumări, s. f. Acțiunea de a (se) afuma.V. afuma.

afumare sf [At: cf PSALT. SCH. 195/15 / Pl: ~mări / E: afuma] 1-2 Expunere a unui aliment la fum, cu scopul de a-l conserva sau de a-i da o aromă Si: afumat1 (1-2), afumătură (1-2). 3-4 Răspândire, în mod intenționat, a fumului pentru a distruge sau a alunga vietățile, în special insectele Si: afumat1 (3-4), afumătură (3-4). 5 (Îvp) Umplere a unei încăperi cu fum pentru a înlătura un miros urât Si: afumat1 (5), afumătură (5). 6 (Îcp) Descântare cu fum Si: afumat1 (6), afumătură (6). 7 Acoperire cu un strat de fum Si: afumat1 (7), afumătură (7). 8 Înnegrire de fum Si: afumat1 (8), afumătură (8). 9 (D. mâncăruri) Căpătare a gustului neplăcut de fum (când începe să se ardă) Si: afumat1 (9), afumătură (9). 10 (Teh) Întunecare a sticlei (în procesul de fabricație) Si: afumat1 (10), afumătură (10). 11 (Înv) Fum de mirodenii Si: afumat1 (11), afumătură (11). 12 (Pfm) Îmbătare.

AFUMARE s. f. Acțiunea de a afuma. 1. Procedeu de conservare a unor alimente (în special carne sau pește), constînd în expunerea lor la fum. Conservat prin sărare, prin afumare etc. 2. Parfumare. Afumare cu rășină.

AFUMARE, afumări, s. f. Acțiunea de a (se) afuma.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

afumare s. f., g.-d. art. afumării; pl. afumări

afumare s. f., g.-d. art. afumării; pl. afumări

afumare s. f., g.-d. art. afumării; pl. afumări

Intrare: afumare
substantiv feminin (F113)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • afumare
  • afumarea
plural
  • afumări
  • afumările
genitiv-dativ singular
  • afumări
  • afumării
plural
  • afumări
  • afumărilor
vocativ singular
plural
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

afumare, afumărisubstantiv feminin

  • 1. Acțiunea de a (se) afuma. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • 1.1. Procedeu de conservare a unor alimente (în special carne sau pește), constând în expunerea lor la fum. MDA2 DLRLC
      • format_quote Conservat prin sărare, prin afumare etc. DLRLC
    • 1.2. Răspândire, în mod intenționat, a fumului pentru a distruge sau a alunga vietățile, în special insectele. MDA2
    • 1.3. învechit popular Umplere a unei încăperi cu fum pentru a înlătura un miros urât. MDA2
      • 1.3.1. Parfumare. DLRLC
        sinonime: parfumare
        • format_quote Afumare cu rășină. DLRLC
    • 1.4. popular Descântare cu fum. MDA2
    • 1.5. Acoperire cu un strat de fum. MDA2
    • 1.6. Înnegrire de fum. MDA2
    • 1.7. (Despre mâncăruri) Căpătare a gustului neplăcut de fum (când începe să se ardă). MDA2
    • 1.8. tehnică Întunecare a sticlei (în procesul de fabricație). MDA2
    • 1.9. învechit Fum de mirodenii. MDA2
    • 1.10. popular familiar Îmbătare. MDA2
      sinonime: îmbătare
etimologie:
  • vezi afuma DEX '09 MDA2 DEX '98

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.