Gand n. oraș comercial si manufacturier în Belgia, pe Escauta: 165.000 loc. cap. Flandrei orientale. Patria lui Carol Quintul.

GAND [gã], denumirea valonă a orașului Gent.

GENT [hent], (GAND [gã]), oraș în NV Belgiei, al treilea port al țării (24,4 mii t trafic, 1990), situat la joncțiunea canalului Leie cu fl. Schelde; 230,2 mii loc. (1992). Nod de comunicații. Important centru bancar și comercial. Ind. textilă cu veche tradiție (fire și țesături de bumbac, in, iută și cânepă), electrotehnică, constr. da mașini (montaj de automobile), și utilaj textil, petrochimie, hârtie, prelucr. lemnului. Metalurgie. Floricultură. Universitate (1817). Castelul Gravensteen (sec. 9-12), catedrală (sec. 12-14), care adăpostește celebrul poliptic „Mielul mistic” pictat de frații Van Eyck, clădirea „Stapelhuis” (sec. 12). Primăria (sec. 14-16). Muzeu de arte frumoase. Amintit documentar în sec. 7. În ec. 11-12, G., devenit unul dintre principalele centre ale producției de postav din Europa, s-a aflat nemijlocit sub autoritatea conților de Flandra, care în sec. 12-13 acordă orașului mari libertăți și privilegii. Ulterior, viața orașului a fost marcată de importante mișcări social-politice (răscoala din Flandra, 1323-1328, răscoală condusă de J. van Artevelde și răscoala din G., 1539-1540). În Timpul Revoluției din Țările de Jos, G. a fost ocupat de trupele spaniole. La 8 nov. 1576, se semnează Pacificarea de la G., prin care se prevedea unirea provinciilor din S și N în lupta împotriva Spaniei. În 1794, G. a fost anexat la Franța, iar din 1830 a revenit Belgiei. În sec. 19, a devenit unul dintre cele mai importante centre ale industriei textile.