3 intrări

27 de definiții (maximum 20 afișate)

arată toate definițiile

jelit1 sn [At: ȘEZ. IX, 6 / V: jăl~ / Pl: ~uri / E: jeli] 1 Jelire (1). 2 Tânguire. 3 Doliu. 4-5 Jelire (4-5). 6 Regret. 7 Jelire (7). 8 (Îlav) De ~ Vrednic de compătimire.

jelit2, ~ă a [At: PAMFILE, CR. 15 / V: jăl~ / Pl: ~iți, ~e / E: jeli] 1 Bocit. 2 Deplâns. 3 Care este în doliu. 4 Regretat. 5 Demn de compătimire. 6 Sărman. 7 (Pop) Vagabond.

JELÍT1 s. n. Faptul de a (se) jeli.V. jeli.

JELÍT2, -Ă, jeliți, -te, adj. Deplâns, compătimit; întristat, trist. – V. jeli.

JELÍT1 s. n. Faptul de a (se) jeli.V. jeli.

JELÍT2, -Ă, jeliți, -te, adj. Deplâns, compătimit; întristat, trist. – V. jeli.

JELÍT2, -Ă, jeliți, -te, adj. (Popular) Care jelește, care este cuprins de durere; întristat, trist. Pentr-o pușcă, arz-o para, Îmi lăsai locul și țeara, Pentr-o pușcă ruginită Rămase casa jelită. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 319. Ai lăsat acasă Măicuța duioasă Taică-mbătrînit Si foarte jelit. id. ib. 503.

JELÍT1 s. n. (Popular) Faptul de a (se) jeli; jelire. De-atunci ar fi rămas și jelitul la morți. ȘEZ. IX 6.

jeli [At: VARLAAM, C. 336/2 / V: jăli / Pzi: ~lesc / E: slv жалити] 1-2 vti A plânge (după) un mort Si: a boci. 3 vr A se tângui. 4 vt(a) A fi în doliu. 5 vt(a) A nu se bucura de plăcerile vieții din cauza pierderii unei ființe iubite. 6 vt(a) A fi tot timpul trist. 7 vt(a) A-i părea rău de ceva Si: a jelui (6), a regreta. 8 vt A da expresie durerii sau milei ce o simți față de cineva sau ceva Si: a compătimi, a deplânge, a jelui.

JELÍ, jelesc, vb. IV. 1. Refl. A se plânge, a se văita; a se tângui, a se căina, a se jelui (1). 2. Tranz. și intranz. A boci un mort. 3. Tranz. A deplânge, a compătimi; a regreta, a jelui. – Din sl. žaliti.

JELÍ, jelesc, vb. IV. 1. Refl. A se plânge, a se văita; a se tângui, a se căina, a se jelui (1). 2. Tranz. și intranz. A boci un mort. 3. Tranz. A deplânge, a compătimi; a regreta. – Din sl. žaliti.

JELÍ, jelesc, vb. IV. 1. Refl. A se plînge, a se văieta, a se tîngui. Se jelea și plîngea.Fig. Vîntul se jelea prin trestii. SADOVEANU, O. I 152. De trei zile mă dorește Mîndra inimii mireasă, Dar de ce se tot jelește Oltul meu pe lîngă casă? CERNA, P. 135. 2. Tranz. (Popular) A plînge (cu glas tare) după un mort; a boci. Îl jeliră ai săi, îl jeliră boierii, îl jeliră și poporul. ISPIRESCU, L. 42. Bietele nurori jeleau pe soacră-sa. CREANGĂ, P. 11. Adă luntrea și mă treci... Aibi grijă să nu mă-neci, Că n-ai bani să mă plătești, Nici surori să mă jelești. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 139. ◊ Intranz. Numai ea, biata, era plînsă, prizărită și amărîtă... pentru că jelea după Tei-Legănat. SBIERA, P. 88. (Cu pronunțare regională) S-o strîns frații grămăgioară și jălesc de-o surioară. ȘEZ. IV 225. ♦ Intranz. A manifesta durere (la moartea cuiva), a se arăta întristat. Cît trăiește, tot jelește. ȘEZ. III 163. Nu mă jeli cu portul, jelește cu sufletul. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 111. 3. Tranz. (Învechit) A-i părea rău după ceva sau după cineva; a regreta. Aceste sînt suvenirurile care jelesc. RUSSO, S. 19. (Cu pronunțare regională) Pe la noi n-ai mai venit Să vezi cît ești de jălit. ALECSANDRI, P. P. 379. Cît jălesc vremea pierdută. NEGRUZZI, S. I 75. ♦ A compătimi. (Cu pronunțare regională) Omul nebun tare-i de jălit. CREANGĂ, P. 243.

jelí (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. jelésc, imperf. 3 sg. jeleá; conj. prez. 3 să jeleáscă

jelí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. jelésc, imperf. 3 sg. jeleá; conj. prez. 3 sg. și pl. jeleáscă

JELÍ vb. 1. v. boci. 2. v. văita.

JELÍ vb. v. căi, căina, compătimi, deplânge, plânge, pocăi, regreta.

A JELÍ ~ésc 1. tranz. 1) (morți) A plânge cu jale conform ritualului; a boci. 2) (persoane) A trata cu compasiune; a compătimi; a deplora; a deplânge; a căina. 3) (fapte sau acțiuni) A îndura cu greu, fiind cuprins de regret; a regreta. 2. intranz. rar A plânge un mort; a boci. /<sl. žaliti

arată toate definițiile

Intrare: jelit (adj.)
jelit1 (adj.) adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular jelit jelitul jeli jelita
plural jeliți jeliții jelite jelitele
genitiv-dativ singular jelit jelitului jelite jelitei
plural jeliți jeliților jelite jelitelor
vocativ singular
plural
Intrare: jeli
verb (VT401)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a) jeli jelire jelit jelind singular plural
jelește jeliți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) jelesc (să) jelesc jeleam jelii jelisem
a II-a (tu) jelești (să) jelești jeleai jeliși jeliseși
a III-a (el, ea) jelește (să) jelească jelea jeli jelise
plural I (noi) jelim (să) jelim jeleam jelirăm jeliserăm, jelisem*
a II-a (voi) jeliți (să) jeliți jeleați jelirăți jeliserăți, jeliseți*
a III-a (ei, ele) jelesc (să) jelească jeleau jeli jeliseră
Intrare: jelit (s.n.)
substantiv neutru (N29)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular jelit jelitul
plural
genitiv-dativ singular jelit jelitului
plural
vocativ singular
plural
* Formă nerecomandată sau greșită – (arată)

jelit (adj.)

  • 1. Care jelește, care este cuprins de durere.
    exemple
    • Pentr-o pușcă, arz-o para, Îmi lăsai locul și țeara, Pentr-o pușcă ruginită Rămase casa jelită. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 319.
      surse: DLRLC
    • Ai lăsat acasă Măicuța duioasă Taică-mbătrînit Si foarte jelit. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 503.
      surse: DLRLC

etimologie:

  • vezi jeli
    surse: DEX '09 DEX '98

jelit (s.n.)

etimologie:

  • vezi jeli
    surse: DEX '09 DEX '98

jeli

  • 1. reflexiv A se plânge, a se văita; a se tângui, a se căina, a se jelui (1.).
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX 3 exemple
    exemple
    • Se jelea și plângea.
      surse: DLRLC
    • figurat Vîntul se jelea prin trestii. SADOVEANU, O. I 152.
      surse: DLRLC
    • figurat De trei zile mă dorește Mîndra inimii mireasă, Dar de ce se tot jelește Oltul meu pe lîngă casă? CERNA, P. 135.
      surse: DLRLC
  • 2. tranzitiv intranzitiv A boci un mort.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX 5 exemple
    exemple
    • Îl jeliră ai săi, îl jeliră boierii, îl jeliră și poporul. ISPIRESCU, L. 42.
      surse: DLRLC
    • Bietele nurori jeleau pe soacră-sa. CREANGĂ, P. 11.
      surse: DLRLC
    • Adă luntrea și mă treci... Aibi grijă să nu mă-neci, Că n-ai bani să mă plătești, Nici surori să mă jelești. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 139.
      surse: DLRLC
    • Numai ea, biata, era plînsă, prizărită și amărîtă... pentru că jelea după Tei-Legănat. SBIERA, P. 88.
      surse: DLRLC
    • cu pronunțare regională S-o strîns frații grămăgioară și jălesc de-o surioară. ȘEZ. IV 225.
      surse: DLRLC
    • 2.1. intranzitiv A manifesta durere (la moartea cuiva), a se arăta întristat.
      surse: DLRLC 2 exemple
      exemple
      • Cît trăiește, tot jelește. ȘEZ. III 163.
        surse: DLRLC
      • Nu mă jeli cu portul, jelește cu sufletul. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 111.
        surse: DLRLC
  • 3. tranzitiv A-i părea rău după ceva sau după cineva.
    exemple

etimologie: