3 definiții pentru țigănete

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

țigănete sm [At: SADOVEANU, O. XVII, 188 / Pl: ? / E: țigan + -ete] (Rar) 1-2 Țigănuș (1-2).

ȚIGĂNETE s. m. (Rar) Țigănuș. Acesta era un țigănete firav și ofticos. SADOVEANU, M. C. 25.

ȚIGĂNETE s. m. (Rar) Țigănuș (1). – Din țigan + suf. -ete.

Intrare: țigănete
substantiv masculin (M46)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • țigănete
  • țigănetele
plural
genitiv-dativ singular
  • țigănete
  • țigănetelui
plural
vocativ singular
  • țigănete
plural
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

țigănetesubstantiv masculin

etimologie:
  • țigan + sufix -ete. DLRM

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.