3 definiții pentru șoșonit
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
șoșoni [At: UDRESCU, GL. / Pzi: ~nesc, șoșon / E: fo cf șoșoane] (Mun) 1-2 vti A șopti (1-2). 3 vrr A se sfătui cu voce scăzută. 4 vt A minți.
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
ȘOȘONI vb. v. șopti, șușoti.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
șoșoni, șoșon și șoșonesc, vb. IV (reg.) 1. a șușoti. 2. (refl.) a se sfătui în șoaptă. 3. a minți, a amăgi.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Intrare: șoșonit
șoșonit participiu
| participiu (PT2) | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| vocativ | singular | — | — | ||
| plural | — | — | |||
șoșonire infinitiv lung
| infinitiv lung (IL107) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)