4 definiții pentru înălbitor
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
ÎNĂLBITOR, înălbitori, s. m. Substanță folosită pentru albire și curățarea rufelor în procesul de spălare. – Înălbi + suf. -tor.
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
înălbitor (desp. î-năl-/în-ăl-) s. m., pl. înălbitori
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
*înălbitor (î-năl-/în-ăl-) s. m., pl. înălbitori
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
înălbitor s. m., adj. m., pl. înălbitori; f. sg. și pl. înălbitoare
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Intrare: înălbitor
înălbitor substantiv masculin
- silabație: î-năl-, în-ăl-
substantiv masculin (M1) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
înălbitor, înălbitorisubstantiv masculin
- 1. Substanță folosită pentru albire și curățarea rufelor în procesul de spălare. DEX '09
etimologie:
- Înălbi + sufix -tor. DEX '09