ÎNSCRIERE, înscrieri, s. f. Acțiunea de a (se) înscrie și rezultatul ei. ◊ (În sintagma) Înscriere în fals = procedură prin care se urmărește stabilirea de către instanța penală și, drept consecință, înlăturarea actului falsificat și sancționarea celui vinovat. ♦ (Înv.) Inscripție. – V. înscrie.

înscriere sf [At: GORJAN, H. IV, 61 / Pl: ~ri / E: înscrie] 1 Trecere a unui nume într-un registru, într-un catalog etc. Si: înmatriculare, înregistrare, înscris¹ (1). 2 Consemnare a unui fapt în scris Si: înscris¹ (2). 3 (Mil; înv) înrolare. 4 (Gmt) Situare a unei figuri geometrice în interiorul alteia, astfel încât să fie tangentă la toate laturile acesteia Si: înscris¹ (4). 5 (Îs) ~ în fals Procedură prin care cineva cere să se stabilească de justiție că un act este fals. 6 (Spt) Marcare a golurilor, a seturilor, a coșurilor etc. Si: înscris¹ (5).

ÎNSCRIERE, înscrieri, s. f. Acțiunea de a (se) înscrie și rezultatul ei. ◊ (În sintagma) Înscriere în fals = procedură prin care se cere unei instanțe judiciare să constate că un act (scris) este fals. ♦ (Înv.) Inscripție. – V. înscrie.

ÎNSCRIERE, înscrieri, s. f. Acțiunea de a (se) înscrie și rezultatul ei. 1. Notare, trecere a unui nume într-un registru, într-o listă etc.; înregistrare, înmatriculare. Înscrierea pentru examene. ▭ S-a așezat să lucreze pentru tatăl său la niște registre de înscriere. REBREANU, I 36. ◊ (Jur.; numai în expr.) Înscriere în fals = procedură prin care se cere unei instanțe judecătorești să constate că un act scris este fals. 2. Construirea unei figuri geometrice în interiorul altei figuri geometrice, astfel încît unele puncte ale periferiei celei dintîi să se găsească pe periferia celeilalte. 3. (Învechit) Inscripție. Cîteva cișmele cu înscrieri grecești și turcești. ALECSANDRI, C. 98.

ÎNSCRIERE s.f. Acțiunea de a (se) înscrie și rezultatul ei. ◊ Înscriere în fals = procedură prin care se cere unei instanțe judecătorești să constate că un act scris este fals. [Pron. -scri-e-. / < înscrie].

înscriere s. f., g.-d. art. înscrierii; pl. înscrieri

înscriere s. f., g.-d. art. înscrierii; pl. înscrieri

înscriere s. f., g.-d. art. înscrierii; pl. înscrieri

ÎNSCRIERE s. 1. v. înregistrare. 2. consemnare, înregistrare, însemnare, notare, notație, (înv.) notificare. (~ cheltuielilor zilnice.) 3. v. înmatriculare. 4. v. aderare. 5. v. marcare.

ÎNSCRIERE s. 1. înregistrare, trecere. (~ în inventar.) 2. consemnare, înregistrare, însemnare, notare, notație, (înv.) notificare. (~ cheltuielilor zilnice.) 3. înmatriculare, înregistrare, (rar) inscripție, (înv.) matriculare, matriculație. (~ unui bun.) 4. aderare, intrare. (~ cuiva într-o organizație.) 5. marcare. (~ unui gol.)