2 definiții pentru înghilțăire
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
înghilțăi vt [At: AGÂRBICEANU, D. Ț. 87 / Pzi: ~esc / E: în- + ghilț + -ăi] (Reg) A cuprinde ceva cu degetele și a strânge ca într-un laț.
Dicționare etimologice
Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
ÎNGHILȚĂI, înghilțăi, vb. IV. Tranz. (Var.) Zbilțui. (pref. în- + ghilț + suf. -ăi)
- sursa: DER (1958-1966)
- adăugată de tavi
- acțiuni
Intrare: înghilțăire
înghilțăire infinitiv lung
infinitiv lung (IL107) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)