opțiuni
  • info

4 definiții pentru îngena

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

îngena vit [At: CONV. LIT. XLIV, 396 / Pzi: îngen, ~nez / E: nct] (Reg) 1-2 A (se) încetini. 3-4 A(-și) micșora intensitatea. 5-6 A (se) mișca cu dificultate.

ÎNGENA, îngenez, vb. I. Intranz. (Reg.) A deveni mai domol. – Lat. *ingenuare (< genu).

Dicționare etimologice

Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

îngena (îngen, îngenat), vb. – A slăbi, a domoli, a reduce viteza. Origine necunoscută. După Bogrea, Dacor., III, 723, din lat. *ingenuāre „a îngenunchia”, explicație incertă din punct de vedere semantic și fonetic (cf. DAR). Cuvînt rar, în Olt. și Munt.

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

îngena, îngenez, vb. I (reg.) a micșora viteza, a încetini.

Intrare: îngena
verb (V201)
Surse flexiune: DLRM
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • îngena
  • ‑ngena
  • îngenare
  • ‑ngenare
  • îngenat
  • ‑ngenat
  • îngenatu‑
  • ‑ngenatu‑
  • îngenând
  • ‑ngenând
  • îngenându‑
  • ‑ngenându‑
 singular plural
  • îngenează
  • ‑ngenează
  • îngenați
  • ‑ngenați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • îngenez
  • ‑ngenez
 (să)
  • îngenez
  • ‑ngenez
  • îngenam
  • ‑ngenam
  • îngenai
  • ‑ngenai
  • îngenasem
  • ‑ngenasem
a II-a (tu)
  • îngenezi
  • ‑ngenezi
 (să)
  • îngenezi
  • ‑ngenezi
  • îngenai
  • ‑ngenai
  • îngenași
  • ‑ngenași
  • îngenaseși
  • ‑ngenaseși
a III-a (el, ea)
  • îngenează
  • ‑ngenează
 (să)
  • îngeneze
  • ‑ngeneze
  • îngena
  • ‑ngena
  • îngenă
  • ‑ngenă
  • îngenase
  • ‑ngenase
plural I (noi)
  • îngenăm
  • ‑ngenăm
 (să)
  • îngenăm
  • ‑ngenăm
  • îngenam
  • ‑ngenam
  • îngenarăm
  • ‑ngenarăm
  • îngenaserăm
  • ‑ngenaserăm
  • îngenasem
  • ‑ngenasem
a II-a (voi)
  • îngenați
  • ‑ngenați
 (să)
  • îngenați
  • ‑ngenați
  • îngenați
  • ‑ngenați
  • îngenarăți
  • ‑ngenarăți
  • îngenaserăți
  • ‑ngenaserăți
  • îngenaseți
  • ‑ngenaseți
a III-a (ei, ele)
  • îngenează
  • ‑ngenează
 (să)
  • îngeneze
  • ‑ngeneze
  • îngenau
  • ‑ngenau
  • îngenară
  • ‑ngenară
  • îngenaseră
  • ‑ngenaseră
verb (V1)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • îngena
  • ‑ngena
  • îngenare
  • ‑ngenare
  • îngenat
  • ‑ngenat
  • îngenatu‑
  • ‑ngenatu‑
  • îngenând
  • ‑ngenând
  • îngenându‑
  • ‑ngenându‑
 singular plural
  • îngenă
  • ‑ngenă
  • îngenați
  • ‑ngenați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • îngen
  • ‑ngen
 (să)
  • îngen
  • ‑ngen
  • îngenam
  • ‑ngenam
  • îngenai
  • ‑ngenai
  • îngenasem
  • ‑ngenasem
a II-a (tu)
  • îngeni
  • ‑ngeni
 (să)
  • îngeni
  • ‑ngeni
  • îngenai
  • ‑ngenai
  • îngenași
  • ‑ngenași
  • îngenaseși
  • ‑ngenaseși
a III-a (el, ea)
  • îngenă
  • ‑ngenă
 (să)
  • îngene
  • ‑ngene
  • îngena
  • ‑ngena
  • îngenă
  • ‑ngenă
  • îngenase
  • ‑ngenase
plural I (noi)
  • îngenăm
  • ‑ngenăm
 (să)
  • îngenăm
  • ‑ngenăm
  • îngenam
  • ‑ngenam
  • îngenarăm
  • ‑ngenarăm
  • îngenaserăm
  • ‑ngenaserăm
  • îngenasem
  • ‑ngenasem
a II-a (voi)
  • îngenați
  • ‑ngenați
 (să)
  • îngenați
  • ‑ngenați
  • îngenați
  • ‑ngenați
  • îngenarăți
  • ‑ngenarăți
  • îngenaserăți
  • ‑ngenaserăți
  • îngenaseți
  • ‑ngenaseți
a III-a (ei, ele)
  • îngenă
  • ‑ngenă
 (să)
  • îngene
  • ‑ngene
  • îngenau
  • ‑ngenau
  • îngenară
  • ‑ngenară
  • îngenaseră
  • ‑ngenaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

îngena, îngenezverb

etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.