opțiuni
  • info

13 definiții pentru înfășurător

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ÎNFĂȘURĂTOR, -OARE, înfășurători, -oare, adj. (Rar) Care servește la înfășurare, care înfășoară. ♦ (Substantivat, n.) Cilindru pe care se înfășoară hârtia la ieșirea din mașina de fabricat. ♦ (Substantivat, f.) Curbă tangentă la fiecare dintre curbele unui ansamblu. – Înfășura + suf. -ător.

ÎNFĂȘURĂTOR, -OARE, înfășurători, -oare, adj. (Rar) Care servește la înfășurare, care înfășoară. ♦ (Substantivat, n.) Cilindru pe care se înfășoară hârtia la ieșirea din mașina de fabricat. ♦ (Substantivat, f.) Curbă tangentă la fiecare dintre curbele unui ansamblu. – Înfășura + suf. -ător.

înfășurător, ~oare [At: MACEDONSKI, O. I, 27 / Pl: ~i, ~oare / E: înfășură + -(ă)tor] 1 a (Rar) Care acoperă strâns de jur-împrejur cu o pânză, cu o învelitoare, cu un material izolant etc. 2 a (Rar; fig) Care învăluie. 3 ain (Rar) Care se încolăcește. 4 sn Cilindru pe care se înfășoară (6) hârtia la ieșirea din mașina de fabricat. 5 sf (Mat) Curbă tangentă la fiecare dintre curbele unei familii de curbe.

ÎNFĂȘURĂTOR1, înfășurătoare, s. n. Cilindru pe care se înfășoară hîrtia în suluri, la ieșirea din mașina de fabricat.

ÎNFĂȘURĂTOR2, -OARE, înfășurători, -oare, adj. (Rar) Care servește la înfășurare, care înfășoară. (Fig.) Magia înfășurătoare Coprinde în a ei splendoare A plîngerilor vale. MACEDONSKI, O. I 27.

ÎNFĂȘURĂTOR1 ~oare (~ori, ~oare) Care înfășoară; care servește la înfășurat. Material ~. /a înfășura + suf. ~ător

ÎNFĂȘURĂTOR2 ~oare n. Cilindru pe care se înfășoară hârtia la ieșirea din mașina de fabricat. /a înfășura + suf. ~ător

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

înfășurător1 (cilindru) s. n., pl. înfășurătoare

înfășurător2 (rar) adj. m., pl. înfășurători; f. sg. și pl. înfășurătoare

înfășurător1 (rar) adj. m., pl. înfășurători; f. sg. și pl. înfășurătoare

înfășurător2 (cilindru) s. n., pl. înfășurătoare

înfășurător adj. m., pl. înfășurători; f. sg. și pl. înfășurătoare

înfășurător (tehn.) s. n., pl. înfășurătoare

înfășurătoare (mat.) s. f., g.-d. art. înfășurătoarei

Intrare: înfășurător
înfășurător adjectiv
adjectiv (A66)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • înfășurător
  • ‑nfășurător
  • înfășurătorul
  • înfășurătoru‑
  • ‑nfășurătorul
  • ‑nfășurătoru‑
  • înfășurătoare
  • ‑nfășurătoare
  • înfășurătoarea
  • ‑nfășurătoarea
plural
  • înfășurători
  • ‑nfășurători
  • înfășurătorii
  • ‑nfășurătorii
  • înfășurătoare
  • ‑nfășurătoare
  • înfășurătoarele
  • ‑nfășurătoarele
genitiv-dativ singular
  • înfășurător
  • ‑nfășurător
  • înfășurătorului
  • ‑nfășurătorului
  • înfășurătoare
  • ‑nfășurătoare
  • înfășurătoarei
  • ‑nfășurătoarei
plural
  • înfășurători
  • ‑nfășurători
  • înfășurătorilor
  • ‑nfășurătorilor
  • înfășurătoare
  • ‑nfășurătoare
  • înfășurătoarelor
  • ‑nfășurătoarelor
vocativ singular — —
plural — —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

înfășurător, înfășurătoareadjectiv

  • 1. rar Care servește la înfășurare, care înfășoară. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote figurat Magia înfășurătoare Coprinde în a ei splendoare A plîngerilor vale. MACEDONSKI, O. I 27. DLRLC
etimologie:
  • Înfășura + sufix -ător. DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.