2 definiții pentru încălărat
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
încălărat, ~ă a [At: SADOVEANU, V. F. 17 / Pl: ~ați, ~e / E: încălăra] Urcat pe cal.
ÎNCĂLĂRAT, -Ă, încălărați, -te, adj. (Rar, învechit și arhaizant) Urcat pe cal; călare. M-oi întoarce într-o sară, Leliță Varvară, Cu soții încălărate, La o poartă-om bate. SADOVEANU, N. F. 20. ◊ Fig. Am nevoie de o protecție pe care numai un șef de trib măreț încălărat, cum era uncheșul, mi-o putea acorda. SADOVEANU, N. F. 128.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Intrare: încălărat
încălărat adjectiv
adjectiv (A2) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
încălărat, încălăratăadjectiv
- 1. Urcat pe cal. DLRLCsinonime: călare
- M-oi întoarce într-o sară, Leliță Varvară, Cu soții încălărate, La o poartă-om bate. SADOVEANU, N. F. 20. DLRLC
- Am nevoie de o protecție pe care numai un șef de trib măreț încălărat, cum era uncheșul, mi-o putea acorda. SADOVEANU, N. F. 128. DLRLC
-