2 definiții pentru încrăcire

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

ÎNCRĂCI vb. v. bifurca.

Intrare: încrăcire
încrăcire infinitiv lung
infinitiv lung (IL107)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • încrăcire
  • ‑ncrăcire
  • încrăcirea
  • ‑ncrăcirea
plural
  • încrăciri
  • ‑ncrăciri
  • încrăcirile
  • ‑ncrăcirile
genitiv-dativ singular
  • încrăciri
  • ‑ncrăciri
  • încrăcirii
  • ‑ncrăcirii
plural
  • încrăciri
  • ‑ncrăciri
  • încrăcirilor
  • ‑ncrăcirilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)