opțiuni
  • info

9 definiții pentru împușcare

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ÎMPUȘCARE, împușcări, s. f. 1. Acțiunea de a (se) împușca și rezultatul ei. 2. Operație de rupere în bucăți a unei roci prin explodarea încărcăturilor de mină. – V. împușca.

ÎMPUȘCARE, împușcări, s. f. 1. Acțiunea de a (se) împușca și rezultatul ei. 2. Operație de rupere în bucăți a unei roci prin explodarea încărcăturilor de mină. – V. împușca.

împușcare sf [At: ALECSANDRI, R III, 138 / Pl: ~cări / E: împușca] 1 Ieșire prin explozie a proiectilului unei arme de foc Si: descărcătură, împușcat1 (1), împușcătură (1). 2-3 (Fig) Producere de pocnete (asemănătoare cu cele) de pușcă Si: împușcat1 (2-3), împușcătură (2-3). 4 Detonare a unei încărcături explozive Si: împușcat1 (4), împușcătură (4). 5-6 (Omorâre sau) rănire survenită în urma tragerii cu o armă de foc Si: împușcat1 (5-6), împușcătură (5-6). 7 (Spc) Executare prin împușcare a unui condamnat Si: împușcat1 (7), împușcătură (7). 8 Țâșnire în afară dintr-un spațiu închis a lichidelor Si: explozie, împroșcare, împușcat1 (8), împușcătură (8). 9 Degradare a vopselelor, tencuielilor aplicate pe pereți, prin umflare, cojire etc. Si: coșcovire, împușcat1 (9), împușcătură (9), scorojire. 10 Nimerire prin țintire cu o armă într-un anumit punct Si: împușcat1 (10), împușcătură (10). 11 (Arg) Câștigare rapidă, în general printr-un expedient, a unei sume mari de bani Si: împușcat1 (11), împușcătură (11). 12 (Arg) Risipire rapidă a unei sume de bani Si: împușcat1 (12), împușcătură (12). 13 (Arg) Găsire întâmplătoare a unui obiect Si: împușcat1 (13), împușcătură (13). 14 Introducere, cu un aparat special, a unor cuie într-o suprafață betonată Si: împușcat1 (14), împușcătură (14).

ÎMPUȘCARE, împușcări, s. f. 1. Acțiunea de a împușca; împușcătură. Răsună codrul de împușcări. ALECSANDRI, P. III 138. 2. (Tehn.) Operația de explodare a încărcăturilor de mină. – Variantă: (regional) pușcare (DAVIDOGLU, M. 11) s. f.

PUȘCARE s. f. v. împușcare.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

împușcare s. f., g.-d. art. împușcării; pl. împușcări

împușcare s. f., g.-d. art. împușcării; pl. împușcări

împușcare s. f., g.-d. art. împușcării; pl. împușcări

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

ÎMPUȘCARE s. (înv.) pușcare, pușcat.

ÎMPUȘCARE s. (înv.) pușcare, pușcat.

Intrare: împușcare
împușcare substantiv feminin
substantiv feminin (F113)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • împușcare
  • ‑mpușcare
  • împușcarea
  • ‑mpușcarea
plural
  • împușcări
  • ‑mpușcări
  • împușcările
  • ‑mpușcările
genitiv-dativ singular
  • împușcări
  • ‑mpușcări
  • împușcării
  • ‑mpușcării
plural
  • împușcări
  • ‑mpușcări
  • împușcărilor
  • ‑mpușcărilor
vocativ singular —
plural —
substantiv feminin (F113)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • pușcare
  • pușcarea
plural
  • pușcări
  • pușcările
genitiv-dativ singular
  • pușcări
  • pușcării
plural
  • pușcări
  • pușcărilor
vocativ singular —
plural —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

împușcare, împușcărisubstantiv feminin

  • 1. Acțiunea de a (se) împușca și rezultatul ei. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: pușcare pușcat împușcătură
    • format_quote Răsună codrul de împușcări. ALECSANDRI, P. III 138. DLRLC
  • 2. Operație de rupere în bucăți a unei roci prin explodarea încărcăturilor de mină. DEX '09 DEX '98 DLRLC
etimologie:
  • vezi împușca DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.