7 definiții pentru împietrit

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ÎMPIETRIT, -Ă, împietriți, -te, adj. 1. (În basme) Care a fost prefăcut în piatră; petrificat. 2. Fig. Nemișcat, încremenit, înlemnit. ♦ Nesimțitor, insensibil. – V. împietri.

ÎMPIETRIT, -Ă, împietriți, -te, adj. 1. (În basme) Care a fost prefăcut în piatră; petrificat. 2. Fig. Nemișcat, încremenit, înlemnit. ♦ Nesimțitor, insensibil. – V. împietri.

împietrit, ~ă a [At: VARLAAM, C. 325 / S și: ~pet~ / V: ~rat, ~pit~ / Pl: ~iți, ~e / E: împietri] 1 Transformat în stană de piatră Si: împietroșat (1). 2 Întărit ca piatra Si: împietroșat (2). 3 Care a devenit insensibil ca o piatră Si: împietroșat (3). 4 Înțepenit. 5 Care a încetat orice mișcare Si: împietroșat (5). 6 (Reg; d. dinți) Strepezit. 7 (îrg) Care a fost colorat cu ajutorul unui colorant mineral sub formă de piatră. 8 (Reg; d. ouă) Colorat în galben.

ÎMPIETRIT, -Ă, împietriți, -te, adj. 1. (În basme) Prefăcut în piatră, petrificat. Cum sfîrși Afin această povestire se făcu cu totul de piatră, iar Dafin-Împărat și cu doamna Chiralina plînseră trei zile... apoi luară trupul cel împietrit al făcătorului lor de bine și-l puseră în odaia lor. ISPIRESCU, L. 118. 2. Nemișcat, încremenit, înmărmurit, înlemnit, înghețat. Uracu, încăpățînat, ședea împietrit pe prispă. DUMITRIU, N. 93. Toți te priveau împietriți. CAMIL PETRESCU, T. II 225. Pe-nserat intrară în cetate și rămase împietriți văzînd toate ulițele pustii și iarba crescută cît omul pe uliți. POPESCU, B. II 87. 3. Fig. Nesimțitor, insensibil. Scotea lacrimi din orice inimă împietrită. CREANGĂ, A. 12. Cine poate avea așa de împietrită inimă încît să nu sîmtă în sufletul său cea mai mare compătimire și milă pentru acești nenorociți? DRĂGHICI, R. 21.

împietrat, ~ă a vz împietrit2

împitrit, ~ă a vz împietrit2

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

ÎMPIETRIT adj. 1. v. petrificat. 2. v. înmărmurit.

ÎMPIETRIT adj. 1. petrificat, (înv. și pop.) mărmurit. (Un arbore ~.) 2. încremenit, înlemnit, înmărmurit, înțepenit, neclintit, nemișcat, țeapăn, țintuit, (înv. și pop.) mărmurit, (înv. și reg.) stîlpit, (fig.) înghețat, înțelenit. (A rămas ~ de uimire.)

Intrare: împietrit
împietrit adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • împietrit
  • ‑mpietrit
  • împietritul
  • împietritu‑
  • ‑mpietritul
  • ‑mpietritu‑
  • împietri
  • ‑mpietri
  • împietrita
  • ‑mpietrita
plural
  • împietriți
  • ‑mpietriți
  • împietriții
  • ‑mpietriții
  • împietrite
  • ‑mpietrite
  • împietritele
  • ‑mpietritele
genitiv-dativ singular
  • împietrit
  • ‑mpietrit
  • împietritului
  • ‑mpietritului
  • împietrite
  • ‑mpietrite
  • împietritei
  • ‑mpietritei
plural
  • împietriți
  • ‑mpietriți
  • împietriților
  • ‑mpietriților
  • împietrite
  • ‑mpietrite
  • împietritelor
  • ‑mpietritelor
vocativ singular
plural
împietrat
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
împitrit
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

împietrit, împietriadjectiv

  • 1. în basme Care a fost prefăcut în piatră. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: pietrificat
    • format_quote Cum sfîrși Afin această povestire se făcu cu totul de piatră, iar Dafin-Împărat și cu doamna Chiralina plînseră trei zile... apoi luară trupul cel împietrit al făcătorului lor de bine și-l puseră în odaia lor. ISPIRESCU, L. 118. DLRLC
  • 2. figurat Nemișcat, încremenit, înghețat, înlemnit, înmărmurit. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Uracu, încăpățînat, ședea împietrit pe prispă. DUMITRIU, N. 93. DLRLC
    • format_quote Toți te priveau împietriți. CAMIL PETRESCU, T. II 225. DLRLC
    • format_quote Pe-nserat intrară în cetate și rămase împietriți văzînd toate ulițele pustii și iarba crescută cît omul pe uliți. POPESCU, B. II 87. DLRLC
    • 2.1. Insensibil, nesimțitor. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Scotea lacrimi din orice inimă împietrită. CREANGĂ, A. 12. DLRLC
      • format_quote Cine poate avea așa de împietrită inimă încît să nu sîmtă în sufletul său cea mai mare compătimire și milă pentru acești nenorociți? DRĂGHICI, R. 21. DLRLC
etimologie:
  • vezi împietri DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.