opțiuni

2 definiții pentru îmbălginare

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

îmbălgina vt [At: PAȘCA, GL. / Pzi: ~nez / E: nct] (Reg) A face ochii mari de mirare, spaimă, curiozitate etc.

Dicționare etimologice

Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

îmbălgina (-nez, -at), vb. – (Trans.) A face ochii mari, a se holba. Origine necunoscută. Este greu de admis der. propusă de Densusianu, GS, IV, 388, de la un lat. *invalgināre, de la valgus „convex”. Pare mai curînd o der. expresivă de la holba, cu suf. expresiv -na. Cuvîntul este rar și nu apare în nici un dicționar. În lipsa unor mărturii mai explicite, nu înlăturăm ipoteza că ar fi identic cu îmbăgina, var. a cuvîntului anterior, și, prin urmare, prost glosat.

Intrare: îmbălginare
îmbălginare infinitiv lung
infinitiv lung (IL113)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • îmbălginare
  • ‑mbălginare
  • îmbălginarea
  • ‑mbălginarea
plural
  • îmbălginări
  • ‑mbălginări
  • îmbălginările
  • ‑mbălginările
genitiv-dativ singular
  • îmbălginări
  • ‑mbălginări
  • îmbălginării
  • ‑mbălginării
plural
  • îmbălginări
  • ‑mbălginări
  • îmbălginărilor
  • ‑mbălginărilor
vocativ singular —
plural —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)