opțiuni
  • info

7 definiții pentru îmbunat

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ÎMBUNAT, -Ă, îmbunați, -te, adj. Împăcat, calmat; (rar) blând, binevoitor. – V. îmbuna.

ÎMBUNAT, -Ă, îmbunați, -te, adj. Împăcat, calmat; (rar) blând, binevoitor. – V. îmbuna.

îmbunat1 sn [At: ANON. CAR. / Pl: ~uri / E: îmbuna] 1 Îmbunare (1). 2 Potolire. 3 Consolare. 4 Încurajare. 5 Binedispunere. 6 (Înv) Convingere. 7 (Reg) Promisiune. 8 (Asr) Mângâiere. 9 (Asr) încurajare. 10 (Iuz) Lingușire. 11 Împăcare. 12 (Șfg) Îmblânzire. 13-14 Îmbunare (13-14).

îmbunat2, ~ă a [At: CORESI, PS. 391 / Pl: ~ați, ~e / E: îmbuna] 1 Devenit mai bun din punct de vedere moral. 2 Potolit. 3 Consolat. 4 Încurajat. 5 Binedispus. 6 Convins. 7 Care a tăcut o promisiune. 8 Care a fost făcut fericit. 9 Împăcat. 10 Determinat prin purtare bună să ofere ceva. 11 (Reg; d. știuleții de porumb) Aproape copt. 12 (D. vreme) îndreptată. 13 (Înv) Împodobit. 14 (Asr) Care a câștigat bunăvoința cuiva.

ÎMBUNAT, -Ă, îmbunați, -te, adj. Împăcat, potolit, calmat; (neobișnuit) blînd, binevoitor. Nevasta se-nvîrte, avînd Spre toți cîte-o vorbă-mbunată. COȘBUC, P. II 47.

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

ÎMBUNAT adj. v. calmat.

ÎMBUNAT adj. calmat, domolit, îmblînzit, împăcat, liniștit, potolit. (Om ~ după o enervare.)

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

îmbunat, -ă, îmbunați, -te, adj. – Calmat, liniștit, potolit. – Din îmbuna (DEX, MDA).

Intrare: îmbunat
îmbunat adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • îmbunat
  • ‑mbunat
  • îmbunatul
  • îmbunatu‑
  • ‑mbunatul
  • ‑mbunatu‑
  • îmbunată
  • ‑mbunată
  • îmbunata
  • ‑mbunata
plural
  • îmbunați
  • ‑mbunați
  • îmbunații
  • ‑mbunații
  • îmbunate
  • ‑mbunate
  • îmbunatele
  • ‑mbunatele
genitiv-dativ singular
  • îmbunat
  • ‑mbunat
  • îmbunatului
  • ‑mbunatului
  • îmbunate
  • ‑mbunate
  • îmbunatei
  • ‑mbunatei
plural
  • îmbunați
  • ‑mbunați
  • îmbunaților
  • ‑mbunaților
  • îmbunate
  • ‑mbunate
  • îmbunatelor
  • ‑mbunatelor
vocativ singular — —
plural — —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

îmbunat, îmbunatăadjectiv

etimologie:
  • vezi îmbuna DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.