24 de definiții pentru îmbolmăjire

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

BĂLMĂJI, bălmăjesc, vb. IV. Tranz. 1. A amesteca, a încurca mai multe lucruri. ♦ A zăpăci, a ameți pe cineva cu vorba. 2. A vorbi încurcat, îngăimat sau fără rost. [Var.: bălmoji, bolmoji vb. IV] – Din balmoș.

BĂLMOJI vb. IV v. bălmăji.

BOLMOJI vb. IV v. bălmăji.

bălmăji [At: LB / V: (reg) balmuji, ~ăgi, ~ăși, ~moji, ~moși, ~muji, bolmoji, bolmoși / Pzi: ~jesc / E: balmoș + -i] 1 vt A încurca mai multe lucruri Si: a amesteca. 2 vt (D. oameni) A ameți pe cineva (cu vorba). 3 vt (Pex) A zăpăci prin vrăji sau farmece. 4 vt A vorbi încurcat, fără rost. 5 vt (Fam) A bombăni. 6 vt (Reg; d. oameni) A deveni moale (ca un balmoș). 7 vr A-și pierde energia.

bălmăji vb. IV. tr. (pop.; fam.) 1 A amesteca, a încurca mai multe lucruri. 2 A ameți pe cineva cu vorba; a încurca, a zăpăci. 3 A spune ceva încurcat, îngăimat sau fără rost; a îngăima. • prez.ind. -esc. și balmují, bălmojí, bolmojí vb. IV. /balmoș + -i.

BĂLMĂJI, bălmăjesc, vb. IV. Tranz. 1. A amesteca, a încurca mai multe lucruri. ♦ A zăpăci, a ameți pe cineva cu vorba. 2. A vorbi încurcat, îngăimat sau fără rost. [Var.: bălmoji, bolmoji vb. IV.] – Din balmoș.

BĂLMĂJI, bălmăjesc, vb. IV. Tranz. 1. A amesteca mai multe lucruri unele cu altele; a încurca. ♦ A ameți pe cineva (cu vorba); a zăpăci, a încurca. V. îmbrobodi. (Atestat în forma îmbolmăji) Du-te, omule, și fii mai cu inimă, nu te mai lăsa să te îmbolmăjească cu vorba. VLAHUȚĂ, O. A. 356. 2. A spune (ceva) încurcat, în neștire; a îngăima. V. îndruga. Ca să ne dea o dovadă de chemarea sa pentru viața schimnicească, bălmăji pe nas, popește, aproape trei sferturi de ceas, un deșănțat amestec de cintări bisericești și de cîntece de lume. M. I. CARAGIALE, C. 117. – Variante: bălmuji (CREANGĂ, A. 88), îmbolmăji vb. IV.

BĂLMĂJI, bălmăjesc, vb. IV. Tranz. 1. A amesteca mai multe lucruri; a încurca. ♦ A zăpăci pe cineva cu vorba. 2. A vorbi ceva încurcat; a îngăima. [Var.: bălmoji, bolmoji vb. IV] – Din balmoș.

BĂLMOJI vb. IV. v. bălmăji.

BOLMOJI vb. IV. v. bălmăji.

A BĂLMĂJI ~esc intranz. A vorbi incoerent, încet și nedeslușit; a bodogăni; a mormăi; a bombăni; a boscorodi. /Din balmoș

bălmăjésc și bolmojésc v. tr. (d. balmeș). Amestec, încurc: a bolmoji lucrurile, lecția. Încurc, amestec, mistific: l-a bolmojit cu vorba. V. refl. Mă moleșesc, mă fleșcăĭesc. – Și bălmujesc, belmeșesc, îmbolmojesc și îmbolbojesc. În Dîmb. belmejez.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

bălmăji (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. bălmăjesc, imperf. 3 sg. bălmăjea; conj. prez. 3 să bălmăjească

bălmăji vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. bălmăjesc, imperf. 3 sg. bălmăjea; conj. prez. 3 sg. și pl. bălmăjească

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

BĂLMĂJI vb. v. amesteca, blegi, încâlci, încurca, moleși, muia.

bălmăji vb. v. AMESTECA. BLEGI. ÎNCÎLCI. ÎNCURCA. MOLEȘI. MUIA.

BĂLMĂJI vb. a bîigui, a bîrîi, a bodogăni, a bolborosi, a bombăni, a boscorodi, a gîngăvi, a îndruga, a îngăima, a îngîna, a mîrîi, a molfăi, a mormăi, a murmura, (pop.) a blodogori, a bufni, (reg.) a dondăni, a mogorogi, a mondăni, a mormoti, a morocăni, a slomni, a tolocăni, (Ban.) a pîtcăi, (prin Olt.) a șondoroi. (Ce tot ~ acolo?)

Intrare: îmbolmăjire
îmbolmăjire infinitiv lung
infinitiv lung (IL107)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • îmbolmăjire
  • ‑mbolmăjire
  • îmbolmăjirea
  • ‑mbolmăjirea
plural
  • îmbolmăjiri
  • ‑mbolmăjiri
  • îmbolmăjirile
  • ‑mbolmăjirile
genitiv-dativ singular
  • îmbolmăjiri
  • ‑mbolmăjiri
  • îmbolmăjirii
  • ‑mbolmăjirii
plural
  • îmbolmăjiri
  • ‑mbolmăjiri
  • îmbolmăjirilor
  • ‑mbolmăjirilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

bălmăji, bălmăjescverb

  • 1. A amesteca, a încurca mai multe lucruri. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • 1.1. A zăpăci, a ameți pe cineva cu vorba. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Du-te, omule, și fii mai cu inimă, nu te mai lăsa să te îmbolmăjească cu vorba. VLAHUȚĂ, O. A. 356. DLRLC
  • 2. A vorbi încurcat, îngăimat sau fără rost. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Ca să ne dea o dovadă de chemarea sa pentru viața schimnicească, bălmăji pe nas, popește, aproape trei sferturi de ceas, un deșănțat amestec de cîntări bisericești și de cîntece de lume. M. I. CARAGIALE, C. 117. DLRLC
etimologie:
  • balmoș DEX '09 DEX '98

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.