opțiuni
  • info

11 definiții pentru îmblătire

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ÎMBLĂTIRE, îmblătiri, s. f. (Înv.) Acțiunea de a îmblăti; îmblătit. – V. îmblăti.

îmblătire sf [At: MARDARIE, L. 1826 / S și: (înv) înb~ / V: (reg) ~ăcire, îml~, umblăcire, um~ / Pl: ~ri / E: îmblăti] (Reg) 1 Batere a cerealelor sau a plantelor cu păstăi etc. cu îmblăciul (1) pentru a scoate semințele Si: (reg) îmblătit1 (1) 2 (Pan; fig) Bătătorire a pământului prin mișcări iuți în timpul dansului Si: (reg) îmblătit1 (2). 3 (Fig) Bătaie gravă Si: (reg) îmblătit1 (3), ciomăgire.

ÎMBLĂTIRE, îmblătiri, s. f. Acțiunea de a îmblăti; îmblătit. – V. îmblăti.

ÎMBLĂTIRE s. f. Acțiunea de a îmblăti.

îmblăcire sf vz îmblătire

îmlătire sf vz îmblătire

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

îmblătire (înv.) s. f., g.-d. art. îmblătirii; pl. îmblătiri

îmblătire (înv.) s. f., g.-d. art. îmblătirii; pl. îmblătiri

îmblătire s. f., g.-d. art. îmblătirii; pl. îmblătiri

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

ÎMBLĂTIRE s. v. îmblătit.

ÎMBLĂTIRE s. îmblătit. (~ cerealelor.)

Intrare: îmblătire
îmblătire substantiv feminin
substantiv feminin (F107)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • îmblătire
  • ‑mblătire
  • îmblătirea
  • ‑mblătirea
plural
  • îmblătiri
  • ‑mblătiri
  • îmblătirile
  • ‑mblătirile
genitiv-dativ singular
  • îmblătiri
  • ‑mblătiri
  • îmblătirii
  • ‑mblătirii
plural
  • îmblătiri
  • ‑mblătiri
  • îmblătirilor
  • ‑mblătirilor
vocativ singular —
plural —
îmblăcire substantiv feminin
substantiv feminin (F107)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • îmblăcire
  • ‑mblăcire
  • îmblăcirea
  • ‑mblăcirea
plural
  • îmblăciri
  • ‑mblăciri
  • îmblăcirile
  • ‑mblăcirile
genitiv-dativ singular
  • îmblăciri
  • ‑mblăciri
  • îmblăcirii
  • ‑mblăcirii
plural
  • îmblăciri
  • ‑mblăciri
  • îmblăcirilor
  • ‑mblăcirilor
vocativ singular —
plural —
îmlătire
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

îmblătire, îmblătirisubstantiv feminin

  • 1. Acțiunea de a îmblăti. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: îmblătit
etimologie:
  • vezi îmblăti DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.