2 definiții pentru zănatică

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

zănatic, -ă adj. (despre oameni) Care se comportă ca și cum și-ar fi pierdut judecata normală; care este zăpăcit, smintit, bezmetic. Zănatică n-o știam (HOG.). ◊ (subst.) Doctorul Taifun e un zănatic (GAL.). ◊ Fig. Iezere de ierburi zănatice în vînt (VOIC.). • pl. -ci, -ce. și zănatec, -ă adj. /lat. dianatǐcu(m), -a(m) <nm. pr. Diana, zeița vînătorii la romani.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

zănatic adj. m., s. m., pl. zănatici; adj. f., s. f. zănatică, pl. zănatice

Intrare: zănatică
zănatică
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.