O definiție pentru zămui
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
zămui, zămuiesc, vb. intranz. – (reg.) A curge lichid (puroi) dintr-o rană; a puroia (Grad, 2000). – Din dial. zamă / zeamă (lat. pop. zema < gr. zéma „suc”); cf. zemui (MDA).
Intrare: zămui
| verb (V408) | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
| numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
| singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
| a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
| a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
| plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
| a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
| a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
| ||
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)