2 definiții pentru zgaibărare
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
găĭbăr și zgáĭbăr (mă), a -á v. refl. (d. gaĭbără). Fam. Iron. Mă agăț, mă atîrn, mă cocoțez: copiiĭ se zgáĭbăraŭ pin copacĭ.
zgáĭbăr (mă), V. gaĭbăr.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Intrare: zgaibărare
zgaibărare infinitiv lung
| infinitiv lung (IL113) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||