8 definiții pentru zegism zeghism


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

zegism s.n. (filos., econ.) Teorie filosofico-economică de esență neomalthusianistă, limitativă, potrivit căreia populația globului, cererea de produse alimentare și poluarea ar înregistra creșteri într-un mod progresiv, amenințător, în timp ce resursele globului s-ar afla în cantități limitate, lumea îndreptîndu-se astfel rapid spre autodistrugere. • și zeghism s.n. /abr. de la engl. z[ero] e[conomic] g[rowth] „creștere economică zero” + -ism.

ZEGÍSM s.n. Teorie filozofico-economică de esență neomalthusianistă limitativă, potrivit căreia populația globului, cererea de produse alimentare și poluarea ar înregistra creșteri într-un mod progresiv, amenințător, în timp ce resursele globului s-ar afla în cantități limitate, lumea îndreptându-se astfel rapid spre autodistrugere. [Var. zeghism s.n. / < engl. z(ero) e(conomic) g(rowth) – creștere economică nulă + -ism].

ZEGÍSM s. n. Teorie filozofico-economică de esență neomalthusianistă, potrivit căreia populația globului, cererea de produse alimentare și poluarea ar înregistra creșteri într-un mod progresiv, amenințător, în timp ce resursele globului s-ar afla în cantități limitate. (din engl. z/ero/ e/economic/ g/rowth/ = creștere economică zero + suf. -ism)

zegísm s. Curent politic care consideră că dezvoltarea economică actuală va duce la mari riscuri în viitor ◊ „Teoria «creșterii zero» sau zegism. O ripostă energică a fost dată acestei pseudoteorii de primul ministru al Franței.” Sc. 19 II 75 p. 5 (cf. engl. Zero Economic Grouth „creștere economică zero”; DP)


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

Intrare: zegism
substantiv neutru (N29)
Surse flexiune: MDN '08, DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • zegism
  • zegismul
  • zegismu‑
plural
genitiv-dativ singular
  • zegism
  • zegismului
plural
vocativ singular
plural
substantiv neutru (N29)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • zeghism
  • zeghismul
  • zeghismu‑
plural
genitiv-dativ singular
  • zeghism
  • zeghismului
plural
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

zegism zeghism

  • 1. Teorie filozofico-economică de esență neomalthusianistă limitativă, potrivit căreia populația globului, cererea de produse alimentare și poluarea ar înregistra creșteri într-un mod progresiv, amenințător, în timp ce resursele globului s-ar afla în cantități limitate, lumea îndreptându-se astfel rapid spre autodistrugere.
    exemple
    • Teoria «creșterii zero» sau zegism. O ripostă energică a fost dată acestei pseudoteorii de primul ministru al Franței. Sc. 19 II 75 p. 5.
      surse: DCR2

etimologie:

  • limba engleză z[ero] e[conomic] g[rowth] – (creștere economică nulă) + sufix -ism
    surse: DN DCR2