2 definiții pentru zdrăngănitor
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
zdrăngănitor, ~oare a [At: ADAM , R. 67 / Pl: ~i, ~oare / E: zdrăngăni + -tor] 1-2 Zăngănitor (1-2). 3 (D. instrumente muzicale cu coarde; pex d. sunetele acestor instrumente) Care vibrează (nearmonios).
ZDRĂNGĂNITOR ~oare (~ori, ~oare) Care zdrăngănește; care produce zdrăngănituri; zăngănitor; zuruitor; zornăitor. /a zdrăngăni + suf. ~tor
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Intrare: zdrăngănitor
zdrăngănitor adjectiv
adjectiv (A66) | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
zdrăngănitor, zdrăngănitoareadjectiv
- 1. Care zdrăngănește; care produce zdrăngănituri. NODEXsinonime: zornăitor zuruitor zăngănitor
etimologie:
- zdrăngăni + sufix -tor NODEX