12 definiții pentru zbânț

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ZBÂNȚ, zbânțuri, s. n. (Reg.) Joacă, zbenguire, hârjoană. – Din zbânțui (derivat regresiv).

zbânț1 sn [At: CV 1957, nr. 1, 37 / V: (reg) șpanț / Pl: ~uri / E: pvb zbânțui] (Reg) 1 Zbenguială (1). 2 Petrecere.

ZBÂNȚ s. n. (Reg.) Joacă, zbenguire, hârjoană. – Din zbânțui (derivat regresiv).

ZBÎNȚ s. n. (Reg.) Joacă, zbenguire, hîrjoană. – Postverbal al lui zbînțui.

zbînț s.n. (reg.) Joacă, zbenguire, hîrjoană. • /de la zbînțui, prin derivare regresivă.

ZBÎNȚ s. n. (Regional) Joacă, zbenguire, hîrjoană. Spune... că-i trebuie zbînț. Misirliu o lasă-n doaga ei. STANCU, D. 192.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

zbânț (reg.) s. n., pl. zbânțuri

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

ZBÂNȚ s. v. hârjoană, hârjoneală, joacă, joc, zbenguială, zbenguire, zbenguit, zbânțuială, zbânțuire, zbânțuit, zbânțuitură, zburdare, zburdălnicie.

zbînț s. v. HÎRJOANĂ. HÎRJONEALĂ. JOACĂ. JOC. ZBENGUIALĂ. ZBENGUIRE. ZBENGUIT. ZBÎNȚUIALĂ. ZBÎNȚUIRE. ZBÎNȚUIT. ZBÎNȚUITURĂ. ZBURDARE. ZBURDĂLNICIE.

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

zbânț s.n. (înv. și reg.) agent fiscal; zapciu.

Intrare: zbânț
substantiv neutru (N24)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • zbâ
  • zbânțul
  • zbânțu‑
plural
  • zbânțuri
  • zbânțurile
genitiv-dativ singular
  • zbâ
  • zbânțului
plural
  • zbânțuri
  • zbânțurilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

zbâ, zbânțurisubstantiv neutru

etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.