O definiție pentru zabluzire
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
zabluzi vtr [At: GRAUR, E. 160 / Pzi: ~zesc / E: ucr заблудитися] (Reg) 1-2 A se zăpăci (1-2).
Intrare: zabluzire
zabluzire infinitiv lung
| infinitiv lung (IL107) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||