O definiție pentru zablaic


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

zabláic sn [At: I. CR. VIII, 90 / Pl: ~ice și ~uri / E: nct] (Olt) Cauc1 (1) mare cu care se ia tescovina din cazan.

Intrare: zablaic
zablaic1 (pl. -e) substantiv neutru
substantiv neutru (N2)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • zablaic
  • zablaicul
  • zablaicu‑
plural
  • zablaice
  • zablaicele
genitiv-dativ singular
  • zablaic
  • zablaicului
plural
  • zablaice
  • zablaicelor
vocativ singular
plural
zablaic2 (pl. -uri) substantiv neutru
substantiv neutru (N24)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • zablaic
  • zablaicul
  • zablaicu‑
plural
  • zablaicuri
  • zablaicurile
genitiv-dativ singular
  • zablaic
  • zablaicului
plural
  • zablaicuri
  • zablaicurilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

zablaic

etimologie: