15 definiții pentru zăcere

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ZĂCÉRE, zăceri, s. f. Faptul de a zăcea; zăcut1. ◊ Expr. A cădea la zăcere = a cădea la pat, a se îmbolnăvi greu. – V. zăcea.

zăcere sf [At: BIBLIA (1688), 3791/46 / V: zac~, (înv) ~ceare, zece~ / Pl: ~ri / E: zăcea] (Rar) 1 Rămânere în poziție orizontală din cauza bolii, slăbiciunii, oboselii etc. Si: bolire (2), lâncezire, pirotire, tânjire, (reg) târduire (1). 2 Petrecere a timpului stând pe pat și nefacând nimic. Si: lenevire, tolănire, trândăvire, (reg) clocire (2), ședeare. 3 (Îvr; șîs zăceare de sămânță) Întreținere de relații sexuale nepermise cu cineva. 4 Doborâre de copaci. 5 (Îrg) Clocire (1). 6 (Îvr) Culcare (1). 7 Boală grea și de lungă durată Si: bolire (1), lâncezire, pirotire (2), tânjire (2), (pop) gogire2, (reg) a târomire (1), zăcut1, (îvp) zăcare (1), (înv) zăcătură1 (1). 8 (Îe) A cădea (sau a se așeza) la ~ A se îmbolnăvi grav. 9 (Înv) Stagnare (1) a apelor curgătoare. 10 (Înv) Suprafață de ogor lăsată necultivată între două culturi pentru repaus. 11 (Îvr) Vizuină.

zăcere s.f. Faptul de a zăcea; ședere îndelungată în pat; ext. boală (grea și lungă); zăcut. Își aminti deodată de Laura în zăcerea ei suavă și tristă (VIN.). ◊ Expr. A cădea la zăcere = a cădea la pat, a se îmbolnăvi greu. Bietul om a căzut la zăcere de inimă rea (SADOV.). • pl. -i. /v. zăcea.

ZĂCÉRE, zăceri, s. f. Faptul de a zăcea; zăcut1. ◊ Expr. A cădea la zăcere = a cădea la pat, a se îmbolnăvi greu. – V. zăcea.

ZĂCÉRE, zăceri, s. f. Faptul de a zăcea; (în special) ședere îndelungată în pat; boală (grea și lungă). După o zăcere de cîteva luni, cînd se întoarse la stăpîn, locul lui era ocupat. CARAGIALE, O. I 283. ◊ Expr. A cădea la zăcere = a se îmbolnăvi greu, a cădea la pat. Atunci bietul om a căzut la zăcere de inimă-rea și a simțit că moare. SADOVEANU, D. P. 77.

ZĂCÉRE s. f. Faptul de a zăcea; ședere îndelungată în pat; boală grea și lungă. ◊ Expr. A cădea la zăcere = a se îmbolnăvi greu, a cădea la pat.

zăcere f. acțiunea de a zăcea și rezultatul ei: boală.

zăcére f. Starea omuluĭ care zace, zăcare: un bolnav slăbit de zăcere.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

zăcere s. f., g.-d. art. zăcerii; pl. zăceri

zăcere s. f., g.-d. art. zăcerii; pl. zăceri

zăcére s. f., g.-d. art. zăcérii; pl. zăcéri

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

ZĂCERE s. bolire, zăcut, (pop.) gogire, zăcare. (O lungă ~ în pat.)

Intrare: zăcere
substantiv feminin (F107)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • zăcere
  • zăcerea
plural
  • zăceri
  • zăcerile
genitiv-dativ singular
  • zăceri
  • zăcerii
plural
  • zăceri
  • zăcerilor
vocativ singular
plural
substantiv feminin (F107)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • zacere
  • zacerea
plural
  • zaceri
  • zacerile
genitiv-dativ singular
  • zaceri
  • zacerii
plural
  • zaceri
  • zacerilor
vocativ singular
plural
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

zăcere, zăcerisubstantiv feminin

  • 1. Faptul de a zăcea; zăcut (1.); (în special) ședere îndelungată în pat; boală (grea și lungă). DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote După o zăcere de cîteva luni, cînd se întoarse la stăpîn, locul lui era ocupat. CARAGIALE, O. I 283. DLRLC
    • chat_bubble A cădea la zăcere = a cădea la pat, a se îmbolnăvi greu. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Atunci bietul om a căzut la zăcere de inimă-rea și a simțit că moare. SADOVEANU, D. P. 77. DLRLC
etimologie:
  • vezi zăcea DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.