29 de definiții pentru zăbrea

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ZĂBREÁ, zăbrele, s. f. 1. Gratie. 2. Fiecare dintre barele de fier sau de lemn ale unui gard sau ale unui grilaj. 3. Fiecare dintre barele unei grinzi formate dintr-o rețea de bare îmbinate la capete. [Var.: zebreá s. f.] – Din sl. zabralo.

ZĂBREÁ, zăbrele, s. f. 1. Gratie. 2. Fiecare dintre barele de fier sau de lemn ale unui gard sau ale unui grilaj. 3. Fiecare dintre barele unei grinzi formate dintr-o rețea de bare îmbinate la capete. [Var.: zebreá s. f.] – Din sl. zabralo.

zăbrea1 sf [At: URECHE, L. 148 / V: (înv) zab~, ~blea, (îvp) ~lă, (reg) ~eauă, ~brială, zeb~ / Pl: -ele / E: vsl забреа] 1 (Mpl) Fiecare dintre barele metalice care se așază (paralel) la o anumită distanță una de alta (orizontal, vertical sau oblic) în tocul (sau în fața) ferestrelor, vitrinelor, ușilor etc., reprezentând un ansamblu fix sau semimobil, care servește la protejarea (și securizarea) lor, sau un ornament arhitectonic Si: gratie (1), (reg) roștei (1). 2 (Reg; îe) A ține (pe cineva) în ~ A asigura (cuiva) un trai bun. 3 (Îvp) Fereastră (cu gratii). 4 (Pex) Închisoare. 5 (Îe) A închide (sau a azvârli, a se afla etc.) după ~ele (sau în dosul ~elelor) (A sta) la închisoare. 6 (Rar) Colivie (1). 7 (Înv) Plasă1 (1). 8 (Reg; csnp) „Ață de sucit”. 9 Bară de fier, de lemn etc. (sau șipcă) dintr-un gard sau grilaj Si: leaț, ostret (1), ștachetă, ulucă. 10 Bară dintr-o grindă (1). 11 (Înv) Meterez. 12 (Reg) Deschidere în peretele șurii care comunică cu grajdul și prin care se dă mâncare vitelor. 13 (Reg) Grătar din piatră sau din fier care se pune pe vatră sub lemnele care ard. corectată

zăbrea s.f. 1 (mai ales la pl.) Gratie. Rama ferestrei... cu zăbrele strîmbe și vechi de fier forjat (MINUL.). ♦ (înv., pop.) Fereastră (cu gratii). Mă uitai într-o zăbrea, Văzui și pe puica mea (POP.). 2 Fiecare dintre barele de fier sau de lemn ale unui gard, ale unui grilaj etc. Copiii stau..., fiecare, în patul lui alb, împrejmuit cu zăbrele (ARGH.). 3 Fiecare dintre barele unei grinzi formate dintr-o rețea de bare îmbinate la capete. 4 (înv.) Meterez. Iustinian... i-au tot spînzurat pe zăbrealele cetății (CANT.). • pl. -ele. și (pop.) zebrea s.f. /<slav. забрало

ZĂBREÁ, zăbrele, s. f. 1. (La sg. cu valoare de pi. sau, mai ales, la pl.) îngrăditură făcută din vergele de oțel (mai rar de lemn), servind ca apărătoare la ferestre, uși sau porți; gratie. De prea puține ori a pătruns soarele- prin ferestruicile cu zăbrele de lemn. SADOVEANU, O. VI 511. O temniță adîncă îmi e locuință: Prin dese, prin negre zăbrele de fier O rază pierdută îmi spune ființa Cerescului soare, seninului cer. ALEXANDRESCU, M. 39. Pe zăbrea m-am uitat, mamă. PĂSCULESCU, L. P. 54. ◊ Fig. Printre zăbrelele degetelor groase se distingea bine jocul ochilor. SAHIA, N. 72. 2. Fiecare dintre barele de lemn sau de oțel ale unui gard sau ale unui grilaj. V. ostreț. De acolo, de peste zăbrelele gardului, am privit întîia oară, cu mirare, în curte, la fetița cu șorțul roșu care se juca în praf. C. PETRESCU, S. 64. Se vede pe ici și pe colea o împrejmuire de zăbrele și de stofe atîrnate, formînd o arenă cu două porți. ODOBESCU, S. III 110. Frunzuliță trei smicele, Dragă băiețele, Leagă calul de zăbrele. TEODORESCU, P. P. 321. 3. Fiecare dintre barele unei grinzi formate dintr-o rețea de bare îmbinate la capete.

ZĂBREÁ, zăbrele, s. f. 1. Gratie. 2. Vergea de fier sau de lemn cu care se fac garduri sau grilajuri. 3. Fiecare dintre barele unei grinzi formate dintr-o rețea de bare îmbinate la capete. [Var.: zebreá s. f.] – Slav (v. sl. zabralo).

ZĂBREÁ ~éle f. 1) mai ales la pl. (la uși sau ferestre) Vergea (de fier) care se fixează în toc (sau într-o ramă), formând împreună un baraj protector. 2) Vergea de fier sau de lemn din care se fac garduri sau grilaje. 3) Fiecare dintre barele care, prinse împreună în formă de rețea, se fixează la o grindă. [Art. zebreaua] /<sl. zabralo

zăbreà (zebreà) f. 1. drug de grilaj; 2. pl. grilaj. [Slav. ZABRALO, apărător de zid: forma zăbrea e abstrasă din pl. zăbrele].

zăbreá și (rar) -eálă f., pl. ele (vsl. zabralo, d. *zabradlo, fort, întăritură, apărătoare, d. braniti, a împedeca. Întîĭ s’a zis zăbrele, de unde s’a format un sing. zăbrea. V. zabran, braniște, zăbleală). Munt. Gratie de fer: ferestre cu zăbrele, a privi de la zăbrea (a privi de la gratiile ferestreĭ). Pl. Parmaclîc de fer. V. ostreț.

ZEBREÁ s. f. v. zăbrea.

zebria[1] sf vz zăbrea1 corectată

  1. Variantă neconsemnată în definiția principală; posibil să fie vorba de o greșeală de tipar, pe care nu am putut-o identifica — LauraGellner

zăbleálă f., pl. ele (d. zăbrele). Cod. Vor. Fereastră.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

zăbrea (desp. ză-brea) s. f., art. zăbreaua, g.-d. art. zăbrelei; pl. zăbrele

zăbrea (ză-brea) s. f., g.-d. art. zăbrelei; pl. zăbrele, art. zăbrelele

zăbreá s. f., pl. (sil. -bre-) zăbréle

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

ZĂBREA s. gratie, (pop.) ostreț, (Transilv.) roștei. (Fereastră cu ~ele.)

Dicționare etimologice

Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

zăbreá (-éle), s. f.1. Gratie, bară de fier. – 2. Grilă, grilaj. – Var. zăbreală, zebrea(lă), zăbleală, jebruică. Sl. zabralo (Miklosich, Slaw. Elem., 22; Conev 80; Drăganu, Dacor., IX, 209 și Byck-Graur 30). – Der. zăbreli, vb. (a pune zăbrele); zăbroană, s. f. (Banat, împletitură de zăbrele).

ZĂBLEÁLĂ s. f. (Var.) Zăbrea.

ZĂBREÁLĂ s. f. (Var.) Zăbrea.

ZEBREÁLĂ s. f. (Var.) Zăbrea.

Intrare: zăbrea
  • silabație: ză-brea info
substantiv feminin (F151)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • zăbrea
  • zăbreaua
plural
  • zăbrele
  • zăbrelele
genitiv-dativ singular
  • zăbrele
  • zăbrelei
plural
  • zăbrele
  • zăbrelelor
vocativ singular
plural
zebreală substantiv feminin
substantiv feminin (F12)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • zebrea
  • zebreala
plural
  • zebrele
  • zebrelele
genitiv-dativ singular
  • zebrele
  • zebrelei
plural
  • zebrele
  • zebrelelor
vocativ singular
plural
substantiv feminin (F151)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • zebrea
  • zebreaua
plural
  • zebrele
  • zebrelele
genitiv-dativ singular
  • zebrele
  • zebrelei
plural
  • zebrele
  • zebrelelor
vocativ singular
plural
zăbleală substantiv feminin
substantiv feminin (F12)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • zăblea
  • zăbleala
plural
  • zăblele
  • zăblelele
genitiv-dativ singular
  • zăblele
  • zăblelei
plural
  • zăblele
  • zăblelelor
vocativ singular
plural
substantiv feminin (F151)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • zabrea
  • zabreaua
plural
  • zabrele
  • zabrelele
genitiv-dativ singular
  • zabrele
  • zabrelei
plural
  • zabrele
  • zabrelelor
vocativ singular
plural
zăbreală substantiv feminin
substantiv feminin (F54)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • zăbrea
  • zăbreala
plural
  • zăbreli
  • zăbrelile
genitiv-dativ singular
  • zăbreli
  • zăbrelii
plural
  • zăbreli
  • zăbrelilor
vocativ singular
plural
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

zăbrea, zăbrelesubstantiv feminin

  • 1. mai ales la plural Vergea (de fier) care se fixează în toc (sau într-o ramă), formând împreună un baraj protector. DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
    • format_quote De prea puține ori a pătruns soarele prin ferestruicile cu zăbrele de lemn. SADOVEANU, O. VI 511. DLRLC
    • format_quote O temniță adîncă îmi e locuința: Prin dese, prin negre zăbrele de fier O rază pierdută îmi spune ființa Cerescului soare, seninului cer. ALEXANDRESCU, M. 39. DLRLC
    • format_quote Pe zăbrea m-am uitat, mamă. PĂSCULESCU, L. P. 54. DLRLC
    • format_quote figurat Printre zăbrelele degetelor groase se distingea bine jocul ochilor. SAHIA, N. 72. DLRLC
  • 2. Fiecare dintre barele de fier sau de lemn ale unui gard sau ale unui grilaj. DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
    • format_quote De acolo, de peste zăbrelele gardului, am privit întîia oară, cu mirare, în curte, la fetița cu șorțul roșu care se juca în praf. C. PETRESCU, S. 64. DLRLC
    • format_quote Se vede pe ici și pe colea o împrejmuire de zăbrele și de stofe atîrnate, formînd o arenă cu două porți. ODOBESCU, S. III 110. DLRLC
    • format_quote Frunzuliță trei smicele, Dragă băiețele, Leagă calul de zăbrele. TEODORESCU, P. P. 321. DLRLC
  • 3. Fiecare dintre barele unei grinzi formate dintr-o rețea de bare îmbinate la capete. DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.