24 de definiții pentru zăton

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ZĂTON, zătoane, s. n. (Reg.) 1. Lac lung și îngust pe țărmul mării, despărțit de mare numai printr-o limbă îngustă de pământ. ♦ Loc din cursul unui râu cu apă domoală și adâncă, unde se pot adăposti iarna vasele plutitoare. ♦ Scobitură în malul unui râu, unde se adună peștele. 2. Zăgaz făcut spre a abate sau a opri apa din cursul ei. ♦ Spec. îngrăditură din stuf sau din nuiele, care se așază în râu pentru prinderea peștelui; p. ext. locul astfel îngrădit. Zătoane circulare. – Din rus., ucr. zaton.

zăton sn [At: ANTIPA, P. 192 / V: (reg) zatoni, ~i1, ~iu, ~tun, zat~, zet~, zot~ / Pl: ~oane, (reg) ~uri / E: vsl *затон cf bg затон, mg zátony, rs затон, srb zaton] 1 Porțiune de braț de râu sau canal (între ostroave) înfundată de nisipuri la un capăt. 2 Scobitură în malul unui râu, unde apa este lină, în care se adună peștii iama. 3 Porțiune dintr-o apă curgătoare în care apa este lină și adâncă (unde se pot adăposti iarna vasele plutitoare). 4 Lac lung și îngust pe litoralul mării, despărțit de aceasta printr-o limbă îngustă de pământ. 5 (Reg) Porțiune mai adâncă a unui râu în fața morii de apă (sau canal în care se acumulează apa în scopul alimentării uniforme a roții de moară). 6 (Reg; îf zoton) Torent format de ploaie. 7 (Reg; îf zoton) Puhoi1. 8 (Spc) Îngrăditură din stuf sau din nuiele care se așază pe ape curgătoare pentru îngrămădirea și prinderea peștelui. 9 (Pex) Loc îngrădit cu un zăton (8) pe cursul unei ape. 10 (Pgn) Totalitate a instalațiilor de garduri și cotețe precum și celelalte instrumente auxiliare folosite de pescari. 11 (Reg) Zăgaz făcut spre a abate sau a opri apa din cursul ei. 12 (Reg) Gard făcut pentru consolidarea țărmului unei ape. 13 (Reg) Îngrăditură solidă făcută pentru a apăra podul plutitor de curenți. 14 (Reg) Stăvilar natural format prin îngrădirea lemnelor, vreascurilor etc. la cotitura unui râu. 15 (Reg; csnp) Trecătoare. 16 (Reg) Puhoi1.

zăton s.n. (reg.) 1 Porțiune de braț de rîu sau canal (între ostroave) înfundat de nisipuri la un capăt. ♦ Lac lung și îngust pe țărmul mării, despărțit de mare numai printr-o limbă îngustă de pămînt. ♦ Loc din cursul unui rîu, cu apă domoală și adîncă, unde se pot adăposti iarna vasele plutitoare. ♦ Adîncitură în malul unui rîu, unde se adună peștele. 2 Zăgaz făcut spre a abate sau a opri apa din cursul ei. ♦ Spec. Îngrăditură din stuf sau din nuiele, care se așază în rîu pentru prinderea peștelui; ext. locul unde se așază o asemenea îngrăditură. • pl. -oane. /<sl. veche затонб; cf. bg. затон, rus., ucr. затон.

ZĂTON, zătoane, s. n. (Reg.) 1. Lac lung și îngust pe țărmul mării, despărțit de mare numai printr-o limbă îngustă de pământ. ♦ Loc din cursul unui râu cu apă domoală și adâncă, unde se pot adăposti iarna vasele plutitoare. ♦ Scobitură în malul unui râu, unde se adună peștele. 2. Zăgaz făcut spre a abate sau a opri apa din cursul ei. ♦ Spec. Îngrăditură din stuf sau din nuiele, care se așază în râu pentru prinderea peștelui; p. ext. locul astfel îngrădit. Zătoane circulare. – Din rus., ucr. zaton.

ZĂTON, zătoane, s. n. (Regional) 1. Lac lung și îngust pe litoralul mării, despărțit de mare numai printr-o limbă îngustă de pămînt. Loc din cursul unui rîu, cu apă domoală și adîncă, unde pot ierna vasele plutitoare. Scobitură în malul unui rîu, unde se adună peștele. Locurile... unde crapul se cîrduiește iarna pe sub gheață se numesc zătoane. ANTIPA, P. 560. 2. Zăgaz făcut spre a abate sau a opri apa din cursul ei. ♦ Îngrăditură din stuf sau din nuiele, care se așază în rîu pentru prinderea peștelui; p. ext. locul astfel îngrădit. Te-am învățat să folosești sculele de goană și cele de zătoane după timp, cu cinstea ce se cuvine meșteșugului nostru. DAVIDOGLU, O. 25.

ZĂTON, zătoane, s. n. (Reg.) 1. Lac lung și îngust pe litoralul mării, despărțit de mare numai printr-o limbă îngustă de pămînt. ♦ Loc din cursul unui rîu, cu apă domoală și adîncă, unde pot ierna vasele plutitoare. ♦ Scobitură în malul unui rîu, unde se adună peștele. 2. Zăgaz făcut spre a abate sau a opri apa din cursul ei. ♦ Îngrăditură din stuf sau din nuiele, care se așază în rîu pentru prinderea peștelui; p. ext. locul astfel îngrădit. Zătoane circulare. – Rus, ucr. zaton.

ZĂTON ~oane n. 1) Lac situat în lungul țărmului mării și despărțit de mare printr-o fâșie de uscat. 2) Loc pe cursul unui râu, cu apă domoală și adâncă. 3) pop. Construcție făcută transversal pe cursul unei ape (pentru a opri apa sau a regla nivelul ei); baraj; stăvilar; zăgaz. 4) Îngrăditură în apă făcută special pentru a opri și prinde peștele. /<rus., ucr. zaton

zătón și zatón n., pl. oane (sîrb. zaton, golf, de unde și ung. zatony, bancă de nisip. V. zătulă). Dun. Braț de răŭ închis la un capăt de natură saŭ de oamenĭ p. a prinde peștele. (Poate fi și o parte din mal îngrădit p. acelașĭ scop): apa a cuprins tot grindu pînă la zatonu de lîngă sălciĭ (CL. 1916, 616). Nț. (zăton). Anafor. – La Dun. de jos și zătún, pl. e și urĭ. V. japșă.

zaton n. îngrădire de ținut peștele în timpul iernii. [Rus. ZATONŬ, locul inundat de revărsarea unui râu].

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

zăton (reg.) s. n., pl. zătoane

zăton (reg.) s. n., pl. zătoane

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

zăton, zătoane, s.n. – (reg.) Zăgaz făcut pentru a abate sau a opri apa în cursul ei; vad, trecătoare. – Din ucr., rus. zaton (DLRM, DEX); cf. magh. zátony (Bud, 1908) < srb. zaton „golf” (Scriban); din sl. zatonǔ (MDA).

zaton, (zăton), s.n. – (reg.) 1. Vad, trecătoare (Iuga, 2008). 2. Braț de râu închis la un capăt. – Din rus, ucr. zatonǔ „locul inundat la revărsarea unui râu” (Șăineanu, DLRM, DEX, MDA).

Intrare: zăton
substantiv neutru (N11)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • zăton
  • zătonul
  • zătonu‑
plural
  • zătoane
  • zătoanele
genitiv-dativ singular
  • zăton
  • zătonului
plural
  • zătoane
  • zătoanelor
vocativ singular
plural
zătun1 (pl. -e) substantiv neutru
substantiv neutru (N1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • zătun
  • zătunul
  • zătunu‑
plural
  • zătune
  • zătunele
genitiv-dativ singular
  • zătun
  • zătunului
plural
  • zătune
  • zătunelor
vocativ singular
plural
zoton
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
zeton
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
zătoniu
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
zătun2 (pl. -uri) substantiv neutru
substantiv neutru (N24)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • zătun
  • zătunul
  • zătunu‑
plural
  • zătunuri
  • zătunurile
genitiv-dativ singular
  • zătun
  • zătunului
plural
  • zătunuri
  • zătunurilor
vocativ singular
plural
substantiv neutru (N11)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • zaton
  • zatonul
  • zatonu‑
plural
  • zatoane
  • zatoanele
genitiv-dativ singular
  • zaton
  • zatonului
plural
  • zatoane
  • zatoanelor
vocativ singular
plural
verb (VT401)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • zătoni
  • zătonire
  • zătonit
  • zătonitu‑
  • zătonind
  • zătonindu‑
singular plural
  • zătonește
  • zătoniți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • zătonesc
(să)
  • zătonesc
  • zătoneam
  • zătonii
  • zătonisem
a II-a (tu)
  • zătonești
(să)
  • zătonești
  • zătoneai
  • zătoniși
  • zătoniseși
a III-a (el, ea)
  • zătonește
(să)
  • zătonească
  • zătonea
  • zătoni
  • zătonise
plural I (noi)
  • zătonim
(să)
  • zătonim
  • zătoneam
  • zătonirăm
  • zătoniserăm
  • zătonisem
a II-a (voi)
  • zătoniți
(să)
  • zătoniți
  • zătoneați
  • zătonirăți
  • zătoniserăți
  • zătoniseți
a III-a (ei, ele)
  • zătonesc
(să)
  • zătonească
  • zătoneau
  • zătoni
  • zătoniseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

zăton, zătoanesubstantiv neutru

  • 1. regional Lac lung și îngust pe țărmul mării, despărțit de mare numai printr-o limbă îngustă de pământ. DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
    sinonime: ostreț
    • 1.1. Loc din cursul unui râu cu apă domoală și adâncă, unde se pot adăposti iarna vasele plutitoare. DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
    • 1.2. Scobitură în malul unui râu, unde se adună peștele. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Locurile... unde crapul se cîrduiește iarna pe sub gheață se numesc zătoane. ANTIPA, P. 560. DLRLC
  • 2. regional Zăgaz făcut spre a abate sau a opri apa din cursul ei. DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
    • 2.1. prin specializare Îngrăditură din stuf sau din nuiele, care se așază în râu pentru prinderea peștelui. DEX '09 DLRLC NODEX
      • 2.1.1. prin extensiune Locul astfel îngrădit. DEX '09 DEX '98 DLRLC
        • format_quote Zătoane circulare. DEX '09 DEX '98
        • format_quote Te-am învățat să folosești sculele de goană și cele de zătoane după timp, cu cinstea ce se cuvine meșteșugului nostru. DAVIDOGLU, O. 25. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.