vălura [At: BOLINTINEANU, P. I, 76 / V: ~ri (Pzi: 3 ~rește) / Pzi: 3 ~rează, (îvr) valură / E: valuri (pll val¹)] (Adesea poetic) 1 vi A se mișca asemenea valurilor¹ (1) Si: a se învălura. 2 vr (D. forme de relief) A fi ondulat asemenea valurilor¹(1).

vălura vb. I. 1 intr. A se mișca asemenea valurilor. ◊ Poet. Freamătă mulțimea-n sală, Vălurind cu nerăbdare (VOIC.). 2 refl. (despre forme de relief) A fi ondulat, a fi asemenea valurilor. • prez. ind. pers. 3 -ează. și văluri vb. IV. /valuri, pl. lui val¹ + -a.

vălurà v. a unduia: coama rumenelor zori vălura pe negrii nori BOL. [Modelat după undulà].

vălura vb., ind. prez. 3 sg. vălurează