O definiție pentru vrăjbit
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
VRĂJBIT, -Ă, vrăjbiți, -te, adj. (Învechit) Învrăjbit; certat; dușmănos. Văzui dă dăparte O grămadă dă oameni vrăjbiți Aducînd unul altuie moarte. BUDAI-DELEANU, Ț. 328.
Intrare: vrăjbit
vrăjbit adjectiv
adjectiv (A2) | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
vrăjbit, vrăjbităadjectiv
-
- Văzui dă dăparte O grămadă dă oameni vrăjbiți Aducînd unul altuie moarte. BUDAI-DELEANU, Ț. 328. DLRLC
-