4 definiții pentru vrăjbire
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
vrăjbi vtrr [At: ȘĂINEANU2 / Pzi: ~besc / E: vrajbă] (Pop) 1-2 A (se) învrăjbi.
vrăjbi vb. IV. tr. (înv., pop.) A învrăjbi; a dușmăni. Să îți sece inima, Inima și sufletul Cum ți-ai vrăjbit ibovnicul (POP.). • prez.ind. -esc. /vrajbă + -i.
- sursa: DEXI (2007)
- adăugată de claudiad
- acțiuni
vrăjbésc v. tr. (d. vrajbă; vsl. vražĭdovatĭ, a dușmăni). Ps. S. ș. a. Dușmănesc. V. învrăjbesc.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
vrăjbi vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. vrăjbesc, 3 sg. vrăjbește; conj. prez. 3 sg. și pl. vrăjbească
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Intrare: vrăjbire
vrăjbire infinitiv lung
infinitiv lung (IL107) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |