11 definiții pentru vopsitor


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

VOPSITÓR, -OÁRE, vopsitori, -oare, s. m. și f. 1. Persoană care se ocupă cu vopsitul1; boiangiu. 2. (Reg.) Zugrav. – Vopsi + suf. -tor.

VOPSITÓR, -OÁRE, vopsitori, -oare, s. m. și f. 1. Persoană care se ocupă cu vopsitul1; boiangiu. 2. (Reg.) Zugrav. – Vopsi + suf. -tor.

VOPSITÓR, vopsitori, s. m. Persoană care se ocupă cu vopsitul linurilor și țesăturilor; boiangiu. ♦ (Tansilv.) Zugrav.

VOPSITÓR ~i m. Persoană specializată în lucrările de vopsire. /a vopsi + suf. ~tor

văpsitor (vopsitor) m. cel ce vopsește, zugrav.

văpsitór m. Vest. Meseriaș care văpsește zidurile saŭ gardurile (zugrav) saŭ stofele (boĭangiŭ). – Și vo-.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

vopsitór s. m., pl. vopsitóri

vopsitór s. m., pl. vopsitóri


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

VOPSITÓR s. v. boiangiu.

VOPSITOR s. boiangiu. (E de profesie ~.)

Intrare: vopsitor
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • vopsitor
  • vopsitorul
  • vopsitoru‑
plural
  • vopsitori
  • vopsitorii
genitiv-dativ singular
  • vopsitor
  • vopsitorului
plural
  • vopsitori
  • vopsitorilor
vocativ singular
  • vopsitorule
plural
  • vopsitorilor
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

vopsitor, -oare vopsitoare vopsitor

etimologie:

  • Vopsi + sufix -tor.
    surse: DEX '09 DEX '98 NODEX