13 definiții pentru voioșie

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

VOIOȘIE, voioșii, s. f. Voie bună, veselie, bună dispoziție. – Voios + suf. -ie.

VOIOȘIE, voioșii, s. f. Voie bună, veselie, bună dispoziție. – Voios + suf. -ie.

voioșie sf [At: IST. AM. 80r/18 / P: vo-io~ / Pl: ~ii / E: voios + ie] 1 Bună dispoziție. 2 Optimism. 3 Expresie vie și radioasă a fizionomiei.

voioșie s.f. (Stare de) voie bună, veselie, bună dispoziție. Grig, să facem Crăciunul la țară? zise Nadina, cu mare voioșie, într-o zi cînd se apropiau sărbătorile (REBR.). ◊ Fig. Platanul își etala membrele cu voioșie (VIANU). • g.-d. -iei. /voios + -ie.

VOIOȘIE, voioșii, s. f. Voie bună, bună dispoziție, veselie. Cuvintele etiopianului șterseră ultima urmă de voioșie de pe chipul principelui tînăr. C. PETRESCU, R. DR. 5. Spre amiazi soarele tomnatic scoase capul dintre nouri, împrăștiind căldură și voioșie. REBREANU, I. 95. Seara aceea se petrecu cu voioșie. BOLINTINEANU, O. 430.

VOIOȘIE f. Stare a omului vesel; veselie. [G.-D. voioșiei; Sil. vo-io-] /voios + suf. ~ie

voĭoșíe f. (d. voĭos). Starea omuluĭ voĭos, voĭe bună: voĭoșia trupelor la războĭ.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

voioșie s. f., art. voioșia, g.-d. art. voioșiei; pl. voioșii, art. voioșiile (desp. -și-i-)

voioșie s. f., art. voioșia, g.-d. art. voioșiei; pl. voioșii, art. voioșiile

voioșie s. f., art. voioșia, g.-d. art. voioșiei; pl. voioșii, art. voioșiile

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

VOIOȘIE s. 1. v. veselie. 2. v. zburdălnicie.

VOIOȘIE s. 1. veselie, (livr.) jovialitate, (înv.) veselitură. (Era de o ~ contaminantă.) 2. neastîmpăr, vioiciune, zburdălnicie, (rar) zburdare, (înv.) zburdăciune. (Copil plin de ~.)

Voioșie ≠ întristare, scârbă, supărare, tristețe

Intrare: voioșie
substantiv feminin (F134)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • voioșie
  • voioșia
plural
  • voioșii
  • voioșiile
genitiv-dativ singular
  • voioșii
  • voioșiei
plural
  • voioșii
  • voioșiilor
vocativ singular
plural
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

voioșie, voioșiisubstantiv feminin

  • 1. Voie bună, bună dispoziție. DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
    sinonime: veselie
    • format_quote Cuvintele etiopianului șterseră ultima urmă de voioșie de pe chipul principelui tînăr. C. PETRESCU, R. DR. 5. DLRLC
    • format_quote Spre amiazi soarele tomnatic scoase capul dintre nouri, împrăștiind căldură și voioșie. REBREANU, I. 95. DLRLC
    • format_quote Seara aceea se petrecu cu voioșie. BOLINTINEANU, O. 430. DLRLC
etimologie:
  • Voios + sufix -ie. DEX '09 DEX '98 NODEX

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.